Donald Trump Jr, politicieni republicani și jurnaliști conservatori din SUA îl acuză pe președintele Joe Biden că, în ultimele săptămâni de mandat, încearcă să pornească al treilea război Mondial, cedând presiunilor complexului militaro-industriai și dând liber Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Joe Biden a anunțat decizia la începutul summitului G20 de la Rio de Janeiro, la care participă și ministrul rus de Externe. ”Îșn opinia mea, toată lumea prezentă aici ar trebui să susțină suveranitatea și integritatea Ucrainei”, a spus Biden, în prezența lui Serghei Lavrov.
Până la anunțul președintelui SUA, toți ochii fuseseră pe cancelarul german Olaf Scholz, criticat pentru discuția telefonică de o ora pe care a avut-o cu președintele Vladimir Putin. Convorbirea de vineri a fost prima dintre cei doi lideri, după invazia rusă în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani. ”O strategie cu adevărat ciudată”, i-a reproșat lui Scholz ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis. ”Este exact ce vrea Putin, să termine cu izolarea Rusiei, este crucial pentru el”, a reproșat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând că Scholz a deschis cutia Pandorei.
În ciuda valurilor create, se poate ca ambele evenimente să fie mai degrabă pozitive – să ajute la începerea negocierilor și să-l ajute pe cancelarul Scholz să câștige câteva procente la alegerile ce urmează în Germania.
În primul rând, ambii lideri – Biden și Scholz – sunt la final de mandat. Joe Biden va preda mandatul peste două luni, iar în Germania vor avea loc alegeri anticipate peste circa trei luni.
The New York Times notează că ”permisiunea oferita Ucrainei de a ataca mai adânc în teritoriul Rusiei vine în ultime momente ale mandatului lui Biden și a fost luată cu asumarea faptului că poate fi imediat anulata de noua administrație Trump. Trump a fost foarte sceptic în privința ajutorului american pentru Ucraina și a susținut că președintele Zelenski ar trebui să încheie un acord cu Rusia și să facă concesii. Există si analize care susțin că decizia lui Joe Biden oferă viitoarei adminitrații Trump o pârghie în plus pentru a forța Rusia să accepte un acord de pace cu Ucraina. Trumo îi poate transmite președintelui Putin că va continua să trimită rachete balistice tactice ATACMS în Ucraina până când Rusia va veni la masa negocierilor cu niște condiții ce pot fi acceptate cel puțin de Washington, daca nu și de regimul de la Kiev.
Un alt aspect important este cel al impactului asupra frontului al lovitiurilor ucrainene cu rachete ATACMS și cu rachete Scalp/Storm Shadow (pentru că și Franța și Marea Britabnie au anunțat, imediat după președintele SUA, că permit folosirea acestor rachete de croazieră de catre Ucraina). Din punct de vedere tactic, Ucraina va putea lovi mai multe ținte din Rusia. Din punct de vedere strategic, impactul va fi limitat, pentru că armata rusă și-a mutat bazele principale la distanță mare de front. ”Aceste rachete nu vor influența deznodământul bătăliei din Kursk”, a spus John Sullivan fost ambasador American la Moscova, în timpul primei administrații Trump.
Foarte important este și câte asemenea rachete deține Ucraina în acest moment. Bazându-se pe informațiile publice, Kiev Post estimează că Ucraiana a primit din partea SUA un număr foarte mic de rachete ATACMS cu raza lungă, majoritatea fiind modificate pentru a nu lovi Rusia. Dintre acestea, o bună parte au fost folosite de armata ucraineană pentru a bombarda pozițiile Rusiei din Crimeea și Mariupol, începând din 2023. Kiev Post arată că Ucraina ar deține sub 20 de asemenea rachete americane. Cât porivește rachetele din Marea Britanei și Franța, ministrul Apărării de la Paris a declarat că a trimis ”rachete Scalp suplimentare”. Iar acest ”supliment” înseamnă zece rachete. Nu în ultimul rând, aceste rachete vor trebui să treacă de apărarea rusă, iar presa internațională scrie că va fi un teste atât pentru ATACMS, cat si pentru sistemele S-400 ale Rusiei. Este vorba despre o luptă pentru piața a producătorilor de armament, cu folosirea unui număr redus de rachete.
Din demonstrație lipsesc rachetele germane Taurus, a căror livrare fusese demult respinsă de un vot în Bundestag. ”Uniunea Creștin Democrată a pierdut votul pentru Taurus, dar le-a arătat alegătorilor germani că nu face compromisuri când vine vorba despre ajutorul acordat Ucrainei”, a spus vicepreședintele CDU, criticând decizia lui Olaf Scholz de a discuta telefonic cu președintele Rusiei. Apelul a fost inițiat de cancelarul german. Până la urmă, războiul este unul dintre motivele destrămării coaliției de la Berlin și va fi si una dintre temele majore ale campaniei, câtă vreme criza guvernamentală a pornit de la o dilemă – sacrificarea regulilor fiscale, a fondurilor sociale sau a programului de înarmare a Germaniei.
Liderul CDU, Friedrich Merz, un lider de afaceri cu viziuni pro-americane, mizează pe cartea susținerii politicii SUA. Merz este al doilea cel mai popular politician din Germania. Pe prima poziție se află un social-democrat – ministrul Apărării, Boris Pistorius, posibil succesor la conducerea partidului și potențial contracandidat al lui Merz. Pistorius a apărat decizia cancelarului Scholz de a discuta cu Putin, spunând că șeful său pe linie de guvern și partid nu l-a scos pe Putin din izolare, câtă vreme președintele rus a participat la multe forumuri internaționale. Iar Serghei Lavrov va intra pentru prima oară in UE de la începiutul războiului – va participa la Consiliul Ministerial al OSCE, în Malta, la începutul lunii decembrie.
Cancelarul Scholz, liderul unui Partid Social-Democrat multă vreme cunoscut pentru cultivarea relațiilor apropiate cu Rusia (fostul cancelar Gerhard Schroeder, ale cărui relații cu partidul au început să se reîncălzească, este cel mai bun exemplu), pare să mizeze pe rolul de „cancelar al păcii”. Presa germana insistă mult pe faptul că mesajul principal al lui Scholz în discuția cu Putin a fost necesitatea încheierii rapide a războiului prin diplomație. Este o modalitate de a atrage de partea SPD câteva procente din electoratul pierdut în favoarea Partidului Stângii și Alianței Sahra Wagenknecht, care sunt pentru un acord rapid intre Ucraina și Rusia și reluarea relațiilor comerciale cu Rusia.
Însă a existat și un alt registru al discuției Putin-Scholz – cel economic. Putin a reluat mesajul transmis la recentul summit BRICS din Rusia: Moscova este gata să reia exporturile de gaze către Germania. Putin i-a spus: ”Rusia și-a onorat mereu angajamentele contractuale în sectorul energetic și vrea încă să promoveze cooperarea reciproc avantajoasă, dacă partea germana este interesată”, arată un comunicat al Kremlinului. ”Mai este încă o conductă funcțională în Marea Baltică – parte a Nord Stream 2. Tot ce trebuie să facă autoritățile germane este să apese pe un buton pentru a relua livrările. Însă nu fac asta din motive politice”, a spus Putin, la summitul BRICS de la Kazan. În acest context, apare întrebarea dacă este o simplă coincidență întreruperea bruscă a traficului prin cablul de date submarin care face legătura intre Finlanda și Germania, într-o zonă apropiată de cea în care, în urmă cu doi ani, explodau trei din cele patru conducte ale Nord Stream 1 si 2.
Ceasul ticăie și pentru liderul rus, și pentru cel german. Mai sunt două luni până ca Donald Trump să-și lanseze politica ”escaladării pentru a dezescalada”, iar Vladimir Putin încearcă pe mai multe căi să amâne planurile lui Donald Trump, inclusiv creând tensiuni în NATO, între SUA și Germania. Pe de altă parte, Olaf Scholz a condus Germania spre recesiune, din cauza războiului și a sancțiunilor impuse Rusiei, care au lăsat țara cu energie de peste două ori mai scumpă decât în SUA și China și cu prețuri tot mai puțin competitive la export. Asta pe lângă pierderea totala a startului de către Germania și UE în competiția noilor tehnologii.
Situația în care se află Europa în relația cu SUA este descrisă bine de Yanis Varoufakis: ”Am discutat cu președintele Mexicului, un om care iubește Europa, dar care mi-a spus că Europa nu este interesantă. În UE nu se întâmplă nimic la nivel tehnologic, politic, geostrategic, în termeni de inteligență artificiala. Totul se întâmplă în SUA și China. Europa este irelevantă. Singura șansa a Europei de a se elibera de dependența de Washington este un tip ca Trump, care taie în carne vie. Azi nu exista nicio Uniune Europeana. Este în imaginația noastră. Gandhi a fost întrebat ce crede despre civilizație britanică și a spus că ”ar fi o idee foarte bună”. Și UE ar fi o idee bună. Acum nu există o Uniune, ci o lipsă de unitate, o fragmentare și o dependență totală în apărare față de SUA, o dependență de gazele lichefiate din Texas, dependență totală de SUA. În ce privește politica față de Palestina, UE face tot ceea ce spune Washingtonul. Este jalnic că Europa a ajuns în această situație. Dacă un izolaționist precum Trump s-ar ține de promisiuni, de majorarea tarifelor pentru mașinile germane, ar fi bine. Modelul european de a te baza pe exporturi nete în restul lumii se reduce la a exporta șomaj în restul lumii și a impune austeritate pentru muncitorii din Germania, pentru a face exporturile competitive. Este împotriva gândirii convenționale, dar Trump poate fi bun pentru independența Europei și pentru muncitorii de aici”.
Olaf Scholz a sugerat că Donald Trump a numit în guvern oameni care sunt mai dispuși să discute cu Moscova decât oficialii administrației Biden, iar asta are implicații pentru Europa. ”În opinia mea, nu este o idee buna ca liderul unei țări europene importante să nu discute cu președintele rus, atât timp cât există discuții între liderul rus și cel american”, a spus Scholz, potrivit Reuters. Dar, cel mai probabil, cancelarul Scholz va respinge ofertele lui Vladimir Putin. ”Auf viedersehen, Russland”, titrează Eurointelligence, într-un articol despre încetarea dependenței de gazele din Rusia, despe păgubosul model al contractelor cu Gazprom care obligau la achiziționarea unor volume minime de gaz. Însă rămâne faptul că liderii de la Moscova și Berlin au discutat după aproape trei ani, ceva de neconceput înaintea victoriei lui Donald Trump.
La rasputinisti le ticaie apa-n cap…Apa-n care pluteste unicul neuron scapat carnagiului de la stefangheorghiu…