Cei mai tari urologi din lume, aduşi la Cluj de prof. dr. Ioan Coman

• Congresul de Urologie de la Cluj  a devenit o tradiție. Mai țineți minte când ați organizat primul congres la Cluj? Ce vă mai amintiți despre el?

– Așa ceva nu se poate uita. Primul congres l-am organizat în 2004 și l-am dedicat chirurgiei laparoscopice în urologie – argumente pro și contra. Aveam deja o experiență de 8 ani în chirurgia laparoscopică, tehnică ce mi-a fost transferată cu generozitate de către regretatul Prof. Dr. Sergiu Duca, șeful Clinicii Chirurgie III până în 2000, când s-a pensionat. Alături de Prof. Sergiu Duca și pe atunci tinerii săi colaboratori, actuali profesori în aceeași clinică, Cornel Iancu, Cosmin Puia și Nadim Al-Hajjar, cot la cot cu rezidenți sau chiar studenți de-ai mei, pasionați de ceea ce oferea laparoscopia ca minim-invazivitate în comparație cu operațiile deschise (Dr. Radu Coța și Dr. Ioan Gangan, în prezent urologi în Germania; Dr. Cosmin Onea, astăzi urolog în Franța; Dr. Cristian Rusu, acum urolog la Satu Mare; Dr. Daniel Porav-Hodade, acum șef de lucrări și urolog la Târgu-Mureș și nu în ultimul rând studenții mei mereu neliniștiți și plini de imaginație Dr. Gelu Osian, acum transplantolog în Arabia Saudită și Dr. Bogdan Petruț, cadru didactic și valoros urolog în cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca) am făcut primii pași în această fascinantă lume a laparoscopiei. Erau puține centre în Europa și în lume cu experiență în domeniu. Nu existau mijloacele actuale de informare, fapt ce ne-a stimulat imaginația în a efectua și dezvolta primele tehnici de laparoscopie urologică bazându-ne pe experiența pe care eu o aveam în acel moment în chirurgia clasică urologică, iar colegii chirurgi generaliști în utilizarea instrumentarului laparoscopic la intervenții de chirurgie digestivă, în principal colecistectomia laparoscopică. Așa s-a născut laparoscopia urologică la Cluj-Napoca.

Pe măsura câștigării experienței în acest domeniu și în calitate de șef al noi secții clinice de urologie a Spitalului Clinic Municipal din Cluj-Napoca, pe care am înființat-o în 2002, am simțit nevoia să împărtășesc din experiența acumulată în acest nou domeniu al urologiei – laparoscopia. Și astfel s-a născut la Cluj-Napoca primul congres dedicat laparoscopiei urologice, cu argumente pro și contra, organizat împreună cu rezidenții mei din acea perioadă: Radu Alexandru Coța, Ioan Gangan, Cristian Rusu, Ioan Daniel Sârb, Mihaly Zoltan Attila, Dan Vasile Stanca, Bogdan Petruț, Bogdan Ovidiu Feciche, Nicolae Crișan. Emoțiile trăite atunci de toți acești rezidenți de excepție ai mei le-au marcat cu siguranță viitorul și chiar dacă doar câțiva mai sunt astăzi urologi la Spitalul Clinic Municipal (medicii primari Conf. Dr. Nicolae Crișan, Șef. lucr.Dr. Dan Vasile Stanca, Dr Mihaly Zoltan Attila), cu toții au rămas marcați de acel moment și, indiferent în ce clinică din țară sau de peste hotare își desfășoară activitatea, oferă pacienților lor soluții minim invazive de tratament, pe cât posibil laparoscopia și făcând din operația clasică deschisă, traumatizantă pentru pacient, doar o indicație de excepție. O evoluție remarcabilă în domeniul laparoscopiei urologice a avut-o și o are în continuare Dr. Bogdan Petruț, a cărui experiență în domeniu este cunoscută și apreciată nu numai în țară, ci și peste hotare. Același lucru pot să spun și pe deplin justificat și despre Dr. Nicolae Crișan, alături de care în urmă cu nouă ani am făcut și primii pași în chirurgia robotică urologică

– Înțeleg că în această săptămână se organizează la Cluj cel de-Al XXXIV-lea Congres Anual al Asociației Române de Urologie. Ce particularități va avea acest congres față de celelalte simpozioane pe care le-ați organizat la Cluj? Care estimați că va fi participarea urologilor din țară la această manifestare științifică?

– Într-adevăr, în zilele de 9 și 10 octombrie organizăm la Cluj cel de-Al XXXIV-lea Congres al Asociației Române de Urologie. Și-au anunțat deja participarea peste 500 de urologi din țară și o delegație de peste 20 de urologi din Republica Moldova. Este pentru prima dată în perioada postdecembristă când acest congres se organizează la Cluj-Napoca și poate că nu întâmplător. Este anul Centenarului, iar acest congres este dedicat acestui mare eveniment istoric. Mai mult, este pentru prima dată când la Cluj-Napoca, în conjuncție cu Congresul Național al ARU se organizează și Congresul Central European de Urologie CEM 2018, la care și-au anunțat deja participarea încă 350 de urologie din țările central -europene (Austria, Cehia, Croația, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria). Invitați avem însă și din alte țări europene, în special ca lectori, experți pe anumite probleme care vor fi dezbătute în cadrul congresului: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Olanda, dar și din Israel. Ca adevărate gazde, beneficiind de suportul logistic al universității și de experiența câștigată în ultimii nouă ani cu ocazia simpozioanelor internaționale „Progrese în uro-oncologie”, în după-masa zilei de joi, 11 octombrie, organizăm pentru participanții la ambele manifestări științifice o sesiune de live și semilive surgery. În cadrul acestei sesiuni se vor transmite un număr de șase operații laparoscopice efectuate la blocul operator al Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca și care se vor transmite participanților în direct în sala de conferințe a congresului, care se va desfășura la Grand Hotel Napoca. Operatori vor fi atât chirurgi renumiți de peste hotare (Polonia, Israel, Ungaria), cât și cei doi colaboratori ai mei care și-au stabilit ca obiectiv preluarea acestei torțe mereu aprinse – laparoscopia urologică – Bogdan Petruț și Nicolae Crișan.

Va fi o săptămână de foc pentru urologia clujeană. Sper să fim la înălțimea așteptărilor tuturor participanților, din țară și de peste hotare.

-Cât timp și ce presupune pregătirea unui asemenea eveniment? Câți specialiști sunt implicați?

– Extrem de mulți, dar implicați în moduri diferite și cu responsabilități diferite. Există un comitet de organizare și un comitet științific a căror activitate începe imediat după nominalizare, care de obicei se întâmplă imediat după precedentul congres. Așadar, pregătirea durează cam un an. Sunt întâlniri periodice, comunicări pe e-mail, telefonie, rețele sociale. Se discută topicele de actualitate și care să suscite interesul unui număr cât mai mare de participanți. Se stabilesc lectorii, speakerii, din țară și de peste hotare, se întocmește un program preliminar, se estimează costurile, se face un buget și apoi se caută surse de finanțare. Iar asta nu e ușor…

-De ce vin urologi celebri, profesori din diverse clinici din Europa să opereze în România cu ocazia unui congres?

– Pentru că sunt invitați. Noi participăm la multe manifestări științifice europene și internaționale. Tinerii urologi fac cursuri și participă la workshopuri în diverse clinici de urologie din lume, se publică mult în reviste de prestigiu și cam știm fiecare profesor din Europa, și nu numai, cu ce se deosebește și ce are mai valoros față de alți profesori. Iar în funcție de topica pe care am stabilit-o pentru fiecare congres știm și cine este profesorul care este cel mai potrivit pentru a ține o conferință în domeniul în care este expert sau să efectueze o operație în direct pentru a fi mai convingător. Cele mai atractive momente într-un congres de urologie, și nu numai, sunt sesiunile de live surgery. Cu ocazia simpozioanelor internaționale pe care le-am organizat la Cluj, am avut invitați experți în operații robotice și laparoscopice din toate marile centre de urologie din lume: S.U.A., Anglia, Germania, Franța, Spania, Italia, Rusia, China, Israel, Ungaria, Cehia, Polonia, etc. Să vezi în direct cum știe să mânuiască instrumentele laparoscopice și robotice, să găsească cele mai bune planuri de disecție chirurgicală, să evite sau să rezolve anumite incidente hemoragice, să observi diferențe și „secrete” în efectuarea unor suturi intracorporeale de calitate, să vezi cum își coordonează nu doar propriile gesturi, ci și cum își coordonează echipa operatorie sunt lucruri care fascinează, de la care se învață foarte mult, pentru că nu există doi bolnavi identici, precum nu există nici doi chirurgi la fel. Bazele formării ca și chirurg se pun în perioada rezidențiatului, dar perfecționarea continuă toată viața, de așa manieră încât pentru a deveni un chirurg mai bun azi decât ieri și mâine mai bun decât azi ești nevoit să rămâi continuu „student”, pe o curbă ascendentă de învățare, cel puțin până la pensionare.

-Cum a fost startul în chirurgia robotică urologică în România?

-Primele operații de chirurgie robotică urologică le-am efectuat la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca începând cu toamna anului 2009, avându-i ca mentori pe distinșii profesori Ottavio de Cobelli și Victor Matei Deliu, de la Institutul European de Oncologie (IEO) de la Milano. Acest lucru nu a fost întâmplător. El a venit ca rezultat al experienței anterioare pe care am dobândit-o în laparoscopia urologică standard 2D, ale cărei beneficii, dar și limite, le-am trăit la propriu începând din 1996. Atunci a fost startul în laparoscopia urologică. Până în 2007 efectuasem deja câteva mii de intervenții urologice laparoscopice, inițial la Clinica Chirurgie III din Cluj-Napoca, iar din 2002 la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca. Odată cu dotarea secției cu aparatură laparoscopică mai performantă, din 2004 am efectuat și operații laparoscopice cu un grad de dificultate mai mare, cum ar fi prostatectomia și cistectomia radicală laparoscopică. Cu ocazia unei vizite la Institutul European de Oncologie din Milano, la invitația fostului meu student Victor Matei Deliu și cu bunăvoința Prof. Ottavio de Cobelli, directorul Departamentului de Urologie, am avut ocazia să asist la o prostatectomie radicală efectuată cu robotul chirurgical Da Vinci. Am înțeles instantaneu diferența enormă între laparoscopia standard 2D pe care o practicam la Cluj și chirurgia laparoscopică asistată de robotul chirurgical Da Vinci, pe care o vedeam în direct pentru prima dată aici, la Milano, în 2007. Aproape într-un mod reflex m-am întors spre rezidentul care mă însoțea, Nicolae Crișan, conferențiarul de astăzi, și i-am zis: „Nic, în doi ani trebuie să operăm cu robotul la Cluj!” Desigur, cuvintele l-au speriat nu numai pe Nic, ci la auzul lor însuși pe mine. Întors la Cluj am făcut un plan de bătaie care a constat într-o perioadă de 4 luni de perfecționare în robotică a lui Nic și în multiple deplasări împreună între Cluj-Milano și Milano-Cluj, pe calea aerului sau pe șosele, pentru a asista la 1-2 operații robotice pe prostată sau pe rinichi, în care colegii de la Milano aveau deja experiență de câteva sute de cazuri. Mai mult, echipa de robotică s-a completat cu o asistentă instrumentară, Anca Jecan, și cu un anestezist, Conf. Dr. Constantin Bodolea, care ne-au însoțit și ei la câteva schimburi de experiență la Milano. Când toată echipa era pregătită, a apărut ca printr-o minune și robotul chirurgical Da Vinci Si la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca. Echipa era deja pregătită. Aceasta a făcut ca startul în chirurgia robotică urologică să fie de bun augur, fiind asistați la primele 20 de intervenții alternativ de Prof. Ottavio de Cobelli sau Victor Matei Deliu, veniți special de la Milano pentru a ne superviza în primii pași pe curba de învățare în chirurgia robotică urologică.

Din 2009 până în prezent am efectuat întreaga gamă de intervenții robotice urologice cunoscute la ora actuală, având undeva în jur de 500 de cazuri pe care le-am operat inițial la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, iar după sistarea finanțării programului național de robotică la Spitalul Sf. Constantin din Brașov.

Cel mai constant și mai experimentat colaborator al meu în chirurgia robotică urologică este, cum era și de așteptat, actualul conferențiar dr. Nicolae Crișan, dar vin din urmă și sunt tot mai bine antrenați tinerii mei specialiști: Andrei Boc, Florentin Dobrotă, Vitalie Gherman și asist. univ. dr. Iulia Andraș.

-Cum funcționează noul centru de chirurgie robotică din Spitalul Sf. Constantin din Brașov?

-Eu zic că bine și sper că și managerii și patronii spitalului gândesc la fel. Am efectuat în acest centru în jur de 100 de operații robotice, în principal pentru cancer de prostată, dar și pentru cancer de rinichi. Ne deplasăm o dată pe lună cu toată echipa de robotică de la Cluj la Brașov și bineînțeles aceasta în timpul nostru „liber”. Pe lângă operațiile robotice urologice, colegii de la Spitalul Sf. Constantin efectuează operații robotice în patologia digestivă și ginecologică.

Cred că activitatea de chirurgie robotică la Spitalul Sf. Constantin a avut nu numai un start bun în martie 2017, dar și o curbă ascendentă, gama de intervenții diversificându-se pas cu pas, în echipă cu specialiști din Elveția efectuându-se aici și prima nefrectomie robotică de prelevare a rinichiului de la donator viu în vederea transplantului renal (13 octombrie 2017). Este o echipă managerială care are în vedere în principal calitatea serviciilor oferite pacienților, nefăcând rabat de la nicio investiție care aduce un plus de siguranță și precizie în gestionarea actului medical.

Parcurgem cu plăcere distanța Cluj-Brașov la fiecare sfârșit de lună când avem planificate operațiile robotice, dar și cu nostalgia și cu speranța renașterii chirurgiei robotice la Cluj. Oare mai pot să cred și să sper în pasărea Phoenix? Da, cu siguranță! Dacă nu pentru mine, măcar pentru entuziaștii și tinerii mei colaboratori.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.