Readucerea armelor nucleare tactice ale SUA pe solul sud-corean, după două decenii, o revoltă a liderilor militari nord-coreeni, nemulţumiţi de transferul de putere către fiul lui Kim Jong-Il, dar şi lupta pentru dominarea strategică de către SUA şi China a regiunii Asia-Pacific, noua inimă a economiei mondiale, pot fi cauzele şi mizele celui de al treilea conflict aparent pentru un petec de pământ de şapte kilometri pătraţi.
O reuniune urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU este „în curs” de organizare, după bombardarea marţi de către Coreea de Nord a unei insule sud-coreene, a anunţat, marţi, o sursă diplomatică franceză.
Doi militari sud-coreeni au fost ucişi, iar 15 militari şi doi civili sud-coreeni au fost răniţi, după ce artileria nord-coreană a deschis focul asupra disputatei insule Yeonpyeongdo, la ora 14, ora locală. Armata sud-coreană este în stare de criză, iar avioanele de vânătoare au fost puse în alertă, fără însă a decola. Preşedintele sud-corean a avertizat că orice provocare în plus va duce la un răspuns puternic al ţării sale.
De cealaltă parte, presa guvernamentală din Coreea de Nord a precizat că atacul este un răspuns la tirurile sud-coreene lansate în Marea Galbenă.
SUA a condamnat ferm atacul asupra aliaţilor sud-coreeni. Marea Britanie şi NATO au reacţionat în aceiaşi termeni. Rusia s-a limitat să facă un apel la calm, in timp ce China s-a aratat „îngrijorată” şi a precizat că situaţia trebuie verificată.
Rusia şi China au graniţe cu Coreea de Nord, în timp ce SUA au mai multe baze militare în Coreea de Sud, unde se află circa 30.000 de militari americani.
Incidentul armat de pe insula Yeonpyeongdo vine chiar în preajma unor noi discuţii între marile puteri privind dosarul nuclear nord-corean, dar, în egala măsură, la câteva ore dupa ce ministrul sud-corean al Apărării a declarat că guvernul ia în considerare găzduirea unor arme nucleare tactice americane, pentru prima dată dupa 19 ani, după cum anunta Vocea Americii. Potrivit ministerului, efectul armelor nucleare americane ar urma să fie în principal unul psihologic. Anunţul a fost făcut în replică la descoperirea unei noi facilităţi nord-coreene de îmbogăţire a uraniului, extrem de complexă şi construită foarte repede.
Nu mai puţin, schimbul de focuri intervine în momentul în care la Phenian se produce transferul de putere de la Kim Jong-il către fiul sau Kim Jong-un, iar liderii militari nord-coreeni ar putea fi nemulţumiţi de linia urmată de noul conducător. Aceste neînţelegeri ar fi putut duce la deschiderea focului de către nord-coreeni, în vedrea ruinării şanselor unei apropieri de vecinii din sud, scrie Stratfor.
Poziţia ambiguă a Chinei faţă de incidentul din isnula Yeonpyeongdo, precum şi apelul, rezervat, la calm al Rusiei se explică prin interesele în regiuna Asia-Pacific. În ajunul summitu-ului NATO, mai mulţi analişti americani declarau că interesul SUA merge departe de NATO şi cooperarea transatlantică, către Asia şi Pacific, noua inimă a economiei mondiale.
Conflictul vine după ce, în luna august, portavionul USS George Washington a efectuat exerciţii în Marea Glabenă împreună cu marina sud-coreană, pentru a transmite „un mesaj puternic” Coreei de Nord. China a transformat exerciţiul într-un subiect diplomatic delicat, întrucât operaţiunile se desfăşurau în apropierea coastelor chineze, iar USS George Washington, cu o rază operaţională de 1.000 de kilometri, putea culege informaţii despre instalaţiile militare ale Chinei. Exercitiul americano-corean s-a suprapus cu exerciţiul Vostok 2010 al marinei ruse, desfăşurat in apropierea arhipelagul Kurile, disputat cu Japonia.
Acesta este cel de al treilea conflict pentru stapanirea insulei Yeonpyeongdo, dupa cel din 1999 si cel din 2002. Primele doua confruntari s-au soldat cu un numar mult mai mari de victime in randul civililor si militarilor, in special al celor sud-coreeni.
Insula se afla la circa trei kilometri sud de limita de demarcatie dintre cele doua Corei, insa Phenianul sustine ca frontiera de pe usacta nu trebuie respectata si pe mare si revendica insula. Aceasta se afla la circa 15 kilometri de tarm. Insula este locuita de 1.600 de civili si 1.000 de militari sud-coreeni.
UPDATE
Consiliul de Securitate al ONU nu va avea, marţi, o reuniune consacrată bombardării de către Coreea de Nord a unei insule sud-coreene, a anunţat preşedintele Consiliului, britanicul Mark Lyall Grant, relatează AFP, potrivit Mediafax.ro.
„Nu a fost cerută nicio reuniune”, s-a mulţumit să răspundă jurnaliştilor Lyall Grant, ambasadorul britanic la ONU, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului de Securitate. O sursă diplomatică franceză a declarat marţi că o reuniune urgentă a Consiliului de Securitatea este „în curs” de pregătire după bombardarea, marţi, de către Coreea de Nord a unei insule sud-coreene.
