Celebrarea “Zilei Culturii Naţionale” la noi şi în lume

Ziua Culturii Naţionale marchează împlinirea a 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (1850-1889), cel despre care criticul literar Titu Maiorescu, mentorul Junimii, spunea: “Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti.”

Ziua de 15 ianuarie, declarată drept Ziua Culturii Naţionale începând cu anul 2010, a devenit de-a lungul timpului nu numai ziua în care românii celebrează un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional.

„Dor de Eminescu“ – spectacol de poezie, teatru și muzică la Lisabona

Ambasada României în Republica Portugheză, Institutul Cultural Român de la Lisabona și Muzeul Național de Arheologie organizează recitalul Dor de Eminescu, în interpretarea actorului Ion Caramitru și a clarinetistului Aurelian-Octav Popa.

Evenimentul va avea loc în 13 ianuarie, la ora 19.00, în „Salonul Nobil“ al Muzeului Național de Arheologie din Lisabona și face parte din Anotimpul românesc pe care ICR Lisabona și instituția mai sus citată îl promovează până la finele lunii aprilie 2018.

Recitalul pornește de la manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale lui Mihai Eminescu și propune un dialog inedit în care cuvântul rostit se completează cu intermezzo-uri din muzica clasică şi contemporană. Spectacolul a intrat în repertoriul permanent al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale“ din București în anul 2012 și a fost prezentat cu succes pe diverse scene din Europa, Statele Unite și Canada.

„Acesta este un spectacol inedit, care include selecţiuni din manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale marelui poet. Grosul operei lui Eminescu se afla în celebra lui ladă cu care umbla pe unde se muta şi în care îşi ducea caietele şi notaţiile lui, şi care acum, în sfârşit, au fost tipărite prin sistem digital, facsimilate de către Academia Română“, a declarat Ion Caramitru cu ocazia premierei.

„Stilul contribuţiei mele muzicale în acest spectacol imaginat de Ion Caramitru (…) este ca o fereastră către poezie. Nu este o ilustraţie, ci un discurs aparte. Artele sunt orgolioase, nu se aseamănă, dar se pot întâlni dacă ajung la acel nivel superior al bucuriei împărtăşite”, afirmă Aurelian-Octav Popa

Muzeul Național de Arheologie din Lisabona ocupă una dintre aripile Mănăstirii Jerónimos, monument construit în primii ani ai secolului XVI de regele Dom Manuel I al Portugaliei și aflat pe lista UNESCO. Monumentul este vizitat de peste un milion de turiști anual, aflându-se într-unul dintre focarele culturale și turistice ale Lisabonei, Praça do Imperio, din cartierul Belém.

“Eternul Eminescu”, la Piatra Neamț

Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare, în parteneriat cu Asociația Pro Valores, organizează, în cadrul proiectului Eternul Eminescu, un spectacol deosebit de poezie și muzică, în care versurile Poetului Naţional se vor împleti cu armonii imaginate de alți doi stâlpi ai culturii române: George Enescu și Dinu Lipatti.

Invitaţii celor două instituţii organizatoare sunt doi artiști de primă valoare: actorul Adrian Titieni și pianistul Horia Maxim. Prezentatorul spectacolului va fi Sebastian Crăciun, realizator de emisiuni la Radio România Cultural.

Evenimentul va avea loc duminică, 14 ianuarie 2018, de la ora 17:00, la sala “Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ.

Eternul Eminescu se înscrie, în acest an, unui dublu eveniment naţional: Ziua Culturii Naţionale şi Centenarul Marii Uniri.

Totodată, Eternul Eminescu, primul proiect cultural al Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare în noul an, reprezintă debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918. Instituţia îşi propune ca toate proiectele cultural ale anului 2018 să se desfăşoare sub genericul Centenarului.

Actorul Adrian Titieni este recunoscut în egală măsură pentru rolurile pe care le-a jucat pe cele mai importante scene ale teatrului românesc, în regii semnate de adevărați maeștrii, cât și pentru filmografia de invidiat. De asemenea, este profesor universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale”, instituție pe care a și condus-o în calitate de rector. Dintre numeroasele premii cu care a fost onorat amintim: Premiul pentru cel mai bun actor de comedie la FESTCo 2008, Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalului Internațional „GrandOff”, Varșovia (2010), Premiul pentru interpretarea masculină, în cadrul Premiilor Uniunii Cineaștilor din România (2011), Premiul Gopo pentru cea mai bună interpretare masculină pentru rolul doctorului Crișan din filmul lui Adrian Sitaru, Din dragoste cu cele mai bune intenții (2012). În anul 2016 i s-a acodat Premiul Bayard pentru cel mai bun actor, pentru rolul tatălui din Ilegitim, de Adrian Sitaru, la Festivalul Internațional al Filmului Francofon din Namur (Belgia) și, de asemenea, a fost distins de Festivalul Național de Film de la Chicago cu Premiul Silver Hugo pentru cel mai bun actor, pentru rolul din filmul lui Cristian Mungiu, Bacalaureat.

Pianistul Horia Maxim este „… un interpret captivant, cu un tuşeu superb şi o tehnică impecabilă, sobru, dar cu o sensibilitate voit «bine temperată», cu o inteligenţă şi o claritate în exprimare regăsite în construcţia riguroasă şi fluentă, având şi anvergură şi strălucire şi poezie…”

Considerat a fi unul dintre cei mai buni pianişti ai generaţiei sale, Horia Maxim este un muzician a cărui prezenţă constantă pe scena sălilor de concerte oferă una dintre cele mai importante referinţe despre talentul său artistic. Anvergura staturii sale de interpret este sugerată, nu mai puţin, de complexitatea expresiei muzicale demonstrate de acesta în abordarea unui repertoriu vast şi complex, atât ca solist concertist – colaborator, în peste cinci sute de concerte, al majorităţii orchestrelor simfonice din România – cât şi ca partener al unor importanţi interpreţi români şi străini (ex. Maxim Quartet – grup constituit în anul 2011), în recitaluri camerale susținute pe scene din ţară şi din Germania, Franța, Italia, Austria, Israel, Japonia.

Horia Maxim este invitat să participe, frecvent, la festivaluri naţionale şi internaţionale, câteva dintre cele mai importante fiind: Europäische Wochen Festspiele (Passau, Germania), Festivalul Internațional “George Enescu“ (București), Israel Festival (Ierusalim, Israel), Nuova Consonanza (Roma, Italia).

Realizările sale cuprind numeroase înregistrări, Horia Maxim interpretând, printre altele, un număr semnificativ de creaţii muzicale în primă audiţie. De asemenea, a înregistrat variate lucrări pianistice pentru coloana sonoră a unor filme produse în Franţa şi Statele Unite ale Americii. În paralel cu activitatea solistică, Horia Maxim desfăşoară o activitate pedagogică susţinută, în cadrul Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti. În această calitate este invitat, deseori, să susțină importante proiecte de educație (cursuri, competiții) românești și internaţionale.

Concert Extraordinar la Opera Naţională

La Bucureşti, momentul este marcat de un Concert Extraordinar pe scena Operei Naționale, programat luni, 15 ianuarie 2018, începând cu ora 18:30.

Pe scenă vor evolua soliștii Operei Naționale București: sopranele Irina Iordăchescu și Cristina Marta Sandu, mezzosopranele Maria Jinga și Sorana Negrea, tenorul Lucian Corchiș, baritonii Ștefan Ignat și Iordache Basalic și bașii Marius Boloș și Iustian Zetea, Corul Operei Naționale București condus de Daniel Jinga și corul All’s Choir.

Pianiștii acompaniatori ai evenimentului vor fi Luminița Berariu, Mădălina Florescu și Liana Mareș. Programul spectacolului va include doar titluri românești, specifice evenimentului.

La Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din Roma: “Romanian Fantasy”

Accademia di Romania in Roma, Ambasada României în Republica Italiană, Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din Roma, în parteneriat cu Asociația Culturală PROPATRIA din Roma și Radio România, organizează concertul aniversar Romanian Fantasy: 100 de ani de muzică românească. Concertul susținut de flautistul Matei Ioachimescu și pianista Mara Dobrescu pe scena Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din Roma  va avea loc duminică, 14 ianuarie, la ora 18:00.  În program piese de: Tiberiu Brediceanu, Doru Popovici, Paul Constantinescu, Doina Rotaru, Cristian Lolea, George Enescu, Petre Elinescu și Sigismund Toduță.

„Se poate aprecia numai sonoritatea cristalină și fluiditatea articulațiilor. Întotdeauna preocupată de rigoare, echilibru și eleganță”, scrie Michel Le Naour în Le Monde de la Musique despre Mara Dobresco.

Renumita pianistă de origine română, stabilită în Franța, și-a început studiile muzicale la Liceul de Muzica George Enescu, la clasa Prof. Gabriela Stepan. Foarte repede este remarcată de public și critici pentru calitatea interpretărilor sale pline de temperament, dar și eleganța și finețea frazărilor sale. Obținerea Bursei Guvernului Francez timp de trei ani îi permite să absolve studiile Conservatorului Național Superior din Paris cu cele mai înalte distincții și devine foarte repede laureată a numeroase Concursuri Internaționale și bursieră a Fundațiilor Yamaha, Meyer, Tarazzi, Nadia și Lili Boulanger. Obține de asemeni un master în muzică contemporană la Conservatorul Național Superior din Geneva.

Mara Dobresco este invitată să concerteze în recital sau ca solistă atât pe cele mai importante scene din Paris: Théâtre Mogador, Théâtre de Chatelet, l’Auditorium du Musée d’Orsay, Cité de la Musique, Salle Cortot, Orangerie de Bagatelle, cât și în numeroase festivaluri ca Festivalul din Aix en Provence, PianoLille Festival, Saintonge Festival, ArsTerra Festival, dar și pe scena Concertgebouw din Amsterdam, Bozar și La Monnaie din Bruxelles. Susține recitaluri și concerte în Italia, Spania, Germania, Austria, Bulgaria, Rusia, Cehia, Japonia, Argentina, Australia, iar debutul său în Statele Unite ale Americii, la Chicago și New York, se bucură de un mare succes. Înregistrează pentru Radio și Televiziunea Română, pentru Radio France și Radio Swiss-Romande, iar discografia sa este foarte apreciată de presa de specialitate (Le Monde de la Musique, Classica, Repertoire). În paralel cu cariera solistică, Mara Dobresco este pasionată de dramaturgia gestului muzical și participă la numeroase proiecte bazate pe îmbinarea între literatură, muzică și teatru. Fiind o mare iubitoare de muzică de cameră, evoluează în compania celor mai talentați muzicieni din generația sa, făcând parte și din Quartetul Face à Face (2 piane și 2 percuții) cu care concertează în întreaga lume. Mara Dobresco se bucură de îndrumarea unor mari maeștri precum Martha Argerich, Jean Claude Pennetier, Pierre-Laurent Aimard și Dominique Merlet.

Numit în anul 2013 „Ambasador al integrării” de către Ministerul de Externe al Austriei pentru activitatea sa intensă și calitatea înaltă a proiectelor susținute, flautistul Matei Ioachimescu este unul dintre cei mai rafinați muzicieni ai generației sale. Cu o activitate concertistică intensă, Matei Ioachimescu susține concerte ca solist și membru al mai multor ansambluri camerale, prezentând programe de succes in Europa si Asia. Este absolvent al Universității de Muzică din Viena unde a studiat cu renumita profesoară Barbara Gisler și s-a perfecționat cu profesorii Pierre-Yves Artaud, Heidi Indermühle, Ion Bogdan Ștefănescu și Renate Armin-Greiss.

Matei Ioachimescu este laureat al mai multor distincții si burse (cele al fundațiilor Thyll-Dürr sau Yehudi Menuhin printre altele) și colaborează cu unii dintre cei mai interesanți muzicieni din Europa. Ca solist prezintă atât concerte clasice, cât și prime audiții ale unor compozitori contemporani, împreună cu orchestre filarmonice din țară și din străinatate. Interesul lui pentru muzica de cameră, îl poartă pe scene precum Konzerthaus Wien, Ateneul Român, Budapest Music Center sau Suntory Hall, împreună cu pianiștii Cătălina Butcaru și Alfredo Ovalles. Este cunoscut pentru turneele naționale Paris, Playlist, Culorile Sunetelor și mai recent proiectul La Vida Loca.

Este invitat ca membru al juriului în competiții internaționale și susține workshop-uri în Austria, Japonia, Ungaria, România și Croația. CD-ul de debut, Lumière, înregistrat împreună cu pianista Cătălina Butcaru și apărut în anul 2014, reprezintă, potrivit criticilor, un album de referință în lumea muzicii de cameră pentru aceste instrumente.

Cultura la ceas aniversar, la Academia Română

Secţia de Filosofie, Teologie, Secţia de Filologie, Psihologie şi Pedagogie şi Literatură a Academiei Române vă invită să participaţi la Simpozionul Cultura română la ceas aniversar. Centenarul Marii Uniri, ce se va desfăşura luni, 15 ianuarie 2018, ora 10:00, în Aula Academiei.

În program sunt înscrise intervenţiile unor nume importante ale lumii culturale.

Cuvântul de deschidere va fi rostit de Acad. Cristian Hera, Președintele Academiei Române, iar un Cuvânt de salut le revine Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, şi Consilierului Prezidenţial Sergiu Nistor.

Moderat de Acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române, simpozionul va debuta cu o comunicare intitulată Ceva despre „naţionalism” la Centenar, susţinută de Acad. Răzvan Theodorescu, Preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual.

Acad. Ioan-Aurel Pop va vorbi despre Cultura română şi istoria naţională, iar Acad. Nicolae Breban va susţine o alocuţiune despre Epopeea spirituală a românilor.

Vor urma Mihai Cimpoi, Membru de onoare al Academiei Române, cu Eminescu la Centenarul Marii Uniri, şi Prof. Aurelian Mircea Martin, Membru corespondent al Academiei Române, care va analiza Literatura şi cultura română în faţa Centenarului.

Simpozionul beneficiază şi de un Moment artistic, datorat actorilor Dorel Vişan şi Ortansa Stănescu şi compozitorului Eugen Doga.

La ora 13.00, în Sala de expoziţii a Bibliotecii Academiei Române se va vernisa expoziţia Mihai Eminescu, reper al spiritualităţii române.

“În  mine bate inima lumii”, expoziţii şi concerte la Chişinău

Programul debutează în 14 ianuarie, la ora 18:00, la Teatrul Poetic „Alexei Mateevici”, cu spectacolul muzical-poetic Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată,  organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău.

În cadrul spectacolului, cunoscutul actor Nicolae Jelescu va interpreta câteva dintre cele mai importante şi cunoscute creaţii eminesciene: poemul Andrei Mureşan, Odă în metru antic, Scrisoarea I, Scrisoarea III, sonetele ş.a. Momentele poetice vor fi însoţite de momente muzicale susţinute de cantautorul Viorel Burlacu (chitară), care va interpreta melodii pe versuri eminesciene şi dedicaţii lui Eminescu.

Spectacolul va inaugura suita de evenimente organizate de ICR Chişinău pentru a marca Ziua Culturii Naţionale pe teritoriul Republicii Moldova.

Ziua de 15 ianuarie va debuta la ora 10.00 cu o depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu, situat pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din grădina publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Manifestările vor continua cu recitalul de poezie organizat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Ambianţa de secol XIX va fi asigurată de un grup de tineri actori şi artişti plastici îmbrăcaţi în costume de epocă, iar defilarea actorilor va fi organizată cu sprijinul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova.

În aceeaşi ambianţă de secol XIX, va fi vernisată şi expoziția Mihai Eminescu… În mine bate inima lumii!. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, va avea loc, la ora 10.45, la Rondul din spatele statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

În spiritul tradiției junimiste și a reuniunilor de la „Bolta Rece” din Iași, Cafeneaua de la Casa Scriitorilor din Chișinău și vinăria „Purcari” vor oferi publicului câte un pahar de vin fiert cu piper și  scorțișoară.

Manifestările vor continua la Muzeul Național al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, unde, începând cu ora 14.00, vor fi prezentate noile colecții ale muzeului.

În 16 ianuarie, la ora 15.30, la Galeria Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchievici”, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău în colaborare cu Filarmonica Națională „Serghei Lunchievici” organizează o expoziție specială de pictură, a tinerilor artişti plastici Victor Frimu şi Radu Negru.

În aceeaşi zi, la ora 17.00,  la Sala cu Orgă, va fi lansat  albumului fotografic Republica Moldova. Chişinău. Cultural, în prezenţa autorului Ioan Mânăscurtă (ed. Princeps, 2017),  urmat, la ora 18:00, şi de tradiţionalul Concert de muzică clasică, susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă sub bagheta maestrului Cristian Florea, Corul Naţional de Cameră a Sălii cu Orgă condus de Ilona Stepan şi soliştii: Ana Strezeva (orgă), Ion Negură (flaut), Ştefan Negură (nai) şi Radu Banariuc (vioară).

În program vor fi interpretate creaţii de Bach-Florea, Vivaldi, Bizet-Waxman, Verdi-Singelee, Bartok, Enescu şi Porumbescu.

Marea Unire, reconstituită muzical de “Imago Mundi”, la Londra

La Londra, 15 ianuarie înseamnă atât marcarea Zilei Culturii Naționale, cât și debutul unui program de nu mai puțin de 100 de evenimente din toate domeniile (literatură, film, muzică, arte vizuale, cultură tradițională, multimedia), care vor evoca de-a lungul întregului an, prin abordările cele mai diverse, Marea Unire și secolul scurs de la cel mai important moment istoric din istoria României.

Programul ICR Londra în Anul Centenarului începe astfel cu un eveniment al originalului Ansamblu Imago Mundi, care va reconstitui muzical Marea Unire, oferind publicului londonez o călătorie sonoră  prin toate provinciile românești care au dat naștere României Mari în miraculosul an 1918.

Concertul, creat exclusiv pentru Anul Centenarului la propunerea ICR Londra, este un irezistibil melanj între vechi și nou, între tradiție și inspirație modernă și, bineînțeles, între diferitele stiluri muzicale regionale românești. Imago Mundi propune melodii reprezentând genuri muzicale tradiționale – horă, doină, sârbă, geampara -, dar și prelucrări după compoziții culte; utilizează deopotrivă instrumente specifice spaţiului românesc (cobză, drâmbă, tobă), dar și instrumentele orchestrei clasice (flaut, oboi, vioară, chitară, violoncel).

Muzica este completată de proiecțiile foto / video realizate de Florin Ghenade, un performance vizual ce continuă proiectul său derulat în ultimii cinci ani și dedicat arborilor seculari din România, intitulat Arbori Bătrâni.

Toate compozițiile, prelucrările și aranjamentele muzicale îi aparţin lui Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu. Imago Mundi este alcătuit din Adrian Buciu – flaut, shakers / Oana Ivașcu – oboi, tamburină / Ștefan Barbu – vioară / Andreea Ţimiraș – violoncel / Cătălin Ștefănescu – cobză, chitară / Daniel Ivașcu – bendir, shakers / Florin Ghenade – artist video / Cristian Stănoiu – proiecții video live.

În program: Hora de mână, Doina Oltului, Brâu moldovenesc, Sârba oltenească, Brâu din Transilvania, Am un leu / Sârba, Barbu Lăutaru, Săraca străinatate, Hora, Dobrogeana, Fanfara, Haiducească, Doina din Bihor, Gaida.

Seara se va deschide cu un cuvânt introductiv despre semnificația Marii Uniri și a Centenarului, rostit de E.S. Dan Mihalache, ambasadorul României în Regatul Unit.

Cvartetul ARTMUSIK la Istanbul

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul organizează, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul, un Concert inedit oferit de Cvartetul ARTMUSIK, condus de Iosif Ion Prunner. Acesta va avea loc în 12 ianuarie, de la ora 20.00, în sala de concerte a Yapı Kredi Culture and Art Publications (Yapı Kredi Kültür Sanat Yayınları).

Repertoriul cvartetului ARTMUSIK pentru seara concertului de la Istanbul cuprinde creații ale marilor compozitori clasici europeni, plus lucrări românești valoroase, care vor introduce audiența în spațiul muzical românesc.

Născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni cu veche tradiţie culturală, Iosef Ion Prunner a urmat Liceul de muzică “Dinu Lipatti” şi Universitatea de Muzică din Bucureşti. A studiat pianul şi dirijatul cu Zoe Popescu, Ana Pitiş, Maria Fotino, Constantin Bugeanu şi Sergiu Comissiona. După absolvire, a fost angajat la Filarmonica “George Enescu” unde, în anul 1997, maestrul Cristian Mandeal i-a încredinţat conducerea Corului Filarmonicii.  De asemenea, a fost solicitat sa dirijeze concerte susţinute de Orchestra simfonică şi Orchestra de cameră a Filarmonicii. În România a colaborat cu principalele orchestre din ţară, Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de cameră Radio. A fost invitat să susţină spectacole la Opera Naţională Română. A susţinut concerte în importante centre muzicale din Europa şi Asia (Germania, Spania, Franţa, Italia, Japonia, Rusia, Grecia, Ungaria, Elveţia, Bulgaria, Coreea etc.) şi a luat parte la importante festivaluri internaționale.

A colaborat cu personalităţi şi orchestre de prestigiu, între care: Cristian Mandeal, Sergiu Comissiona, Lawrence Craig, Valentin Gheorghiu, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Michel Plasson, Krzysztof Penderescki, Ion Marin, Adrian Eröd, Neil Stuart, Tatiana Serjan, Dolora Zajick, Carlo Colombara etc. şi Orchestra Naţională a Franţei, Filarmonica din München, Filarmonica “Arturo Toscanini”, Orchestra Festivalului din Varşovia, Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Naţională a Cataluniei, Filarmonică din Ostrava, Orchestra Capitole Toulouse. În decembrie 2007 a fost invitat, alături de Orchestra Capitole Toulouse, Corul Orfeu – San Sebastian şi o distribuţie cuprinzând artişti renumiţi, să prezinte o producţie cu Recviemul de Verdi la San Sebastian, Toulouse şi Paris – Sala Pleyel.

În 1991 a înfiinţat Fundaţia şi Orchestra de camera “Constantin Silvestri“, iar în 1996 a fost directorul Concursului internaţional de dirijat cu acelaşi nume. Din 1997, preluând tradiţia Filarmonicii “George Enescu” de a sprijini orchestra semi-profesionistă a medicilor din Bucureşti, conduce activitatea acesteia.

În 2003, i s-a conferit pentru întreaga activitate Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Recital Vlad Dimulescu, la Ankara

În contextul marcării Zilei Culturii Române, ICR Istanbul lansează invitația şi la un recital inedit, semnat de prof. dr. Vlad Dimulescu, o seară care va aparține în totalitate muzicii și partiturilor compuse pentru pian. Evenimentul va fi realizat împreună cu Ambasada României la Ankara și va avea loc în data de 16 ianuarie, de la ora 19.00, în sala de concerte a Orchestrei Simfonice Prezidențiale din Ankara.

Programul recitalului din data de 16 ianuarie 2018 cuprinde: Paul Constantinescu–Toccata, Constantin Silvestri – Piesă de concert Op.25, nr.3, George Enescu – Sonata Op.24 nr.1 (fa # minor), Frédéric Chopin – Balada nr.1 op.23 (sol minor) și Frédéric Chopin – Sonata nr.2 op.35 (si bemol minor).

Născut la Braşov în 1962, Vlad Dimulescu a început studiul pianului la Liceul de Muzică din Braşov cu profesoarele Margot Marinescu și  Mira Popescu și, în paralel, cu profesoarele Ana Pitiș și Ioana Minei. Pianistul și-a continuat studiile la Conservatorul de Muzică „C. Porumbescu” din Bucureşti, la clasa de pian a prof. dr. Constantin Ionescu-Vovu, clasa de muzică de cameră a prof. dr. Petre Lefterescu şi la clasa de acompaniament a prof. dr. Martha Joja.

În iunie 2000, Vlad Dimulescu a obţinut titlul de Doctor în Artă cu teza Repere de belcanto în pianistica chopiniană, sub îndrumarea prof. dr. Valentin Timaru, la Academia de muzică din Cluj.

În prezent, Vlad Dimulescu este profesor la catedra de pian a Universității Naționale de Muzică din București, dar şi şeful acesteia. Din 2012, pianistul este și directorul Departamentului de Instrumente cu claviatură și Muzică de Cameră.

Vlad Dimulescu s-a remarcat de la vârsta de 14 ani, anunțând astfel începutul unei cariere frumoase de pianist, fiind solist al Orchestrei Simfonice din Braşov, sub bagheta dirijorului Ilarion Ionescu-Galaţi. A urmat o susţinută activitate artistică în majoritatea centrelor muzicale ale ţării, colaborări cu dirijorii: Emil Simon, Emanuel Elenescu, Iosif Conta, Mircea Cristescu, I. Ionescu-Galaţi, Ludovic Bacs, Petre Sbârcea, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Remus Georgescu, Ovidiu Bălan, Corneliu Dumbrăveanu, Modest Cichirdan, Gheorghe Costin, Richard Oschanitzky, Szalman Lorant, Cristian Neagu, Florin Totan, Camil Marinescu, Valentin Doni, Cristian Brâncuşi, Dorin Frandeş, Alexandru  Ganea, Mihail Agafiţei, Cristian Oroşanu, dar şi dirijori străini: Mark Kadin, Eduard Serov, Gheorghi Dimitrov, Peter Fanger, Jing Wang, Daisuke Soga, Tateo Nakajima, Bruno Martinotti, Gudmundur Emilsson, Juan Jose Olives, Enzo Ferraris, Massimiliano Caldo, Roberto Salvalaio, Alfonso Saura, Theo Woulters, Wiliam Savola, Christopher Walker, Rachel Ward etc.

Invitatul ICR Istanbul este laureat al multor concursuri naţionale şi internaţionale: Vina del Mar (Chile) – 1992, ”George Enescu” Bucureşti – 1991, ”Gh.Dima”-Cluj – 1985, Premiul A.T.M. şi al Criticii muzicale – 1985, Salerno – Italia – 1983.

Pianistul a participat la festivaluri internaţionale precum: Interforum Budapesta 1987, Dinu Lipatti (1993 Sinaia şi 1995, Bucureşti), Festivalul de Muzică de Cameră Braşov (1979,1980, 1990, 1992), Festivalul International „George Enescu” București, edițiile 2013 și 2015; Serile Lipatti, ed. 2014, 2015, Festivalul International de Muzică de cameră – Islanda (Reykjavik- Kopavogur), 2015, Festivalul de muzică de la Besançon (Franța) 2017.

Vlad Dimulescu a avut în agendă turnee de recitaluri şi concerte în: Polonia -1998, Germania- 2005, Italia – 2001, 2010, 2011, Spania -2003, Portugalia – 2003, 2006 și 2009, 2013, Grecia – 2003, Bulgaria 2004-2008 şi 2014, Islanda – 2015, Franța -2017.  De asemenea, a susţinut Master-classes în: Bulgaria, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Spania, Islanda.

Vlad Dimulescu a fost membru în juriile concursurilor internaţionale:  ProPiano, Bucureşti, Carl Filtsch, Sibiu, Seiler, Sofia, V.Giuleanu, Bucuresti, Gradus ad Parnassum, Bucuresti, W.A.Mozart, Târgovişte, ENKOR Piano competition, Lions European Competition.

Pentru ICR Istanbul, principalul argument pentru organizarea acestui recital deosebit este acela al marcării unui eveniment major de diplomație publică, Ziua Culturii Naționale, împreună cu Ambasada României în Republica Turcia.

Prin organizarea unui astfel de recital, ICR Istanbul urmăreşte punerea în prim plan a valorilor culturii naționale, a muzicii românești, a interpreților, prin evidenţierea reprezentativităţii culturale şi identitare româneşti, dar și crearea de noi punți pe plan muzical între artiști din celedouă țări, România și Turcia

Lecturi româneşti la Stockholm

În seria manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, Institutul Cultural Român de la Stockholm şi Ambasada României în Regatul Suediei vor celebra Ziua Culturii Naționale, printr-un recital sustinut de naista de origine română Dana Dragomir care, acompaniată de pianistul suedez Mathias Hellberg, va interpreta piese de inspirație folclorică românească. Evenimentul va avea loc în 15 ianuarie 2018, începând cu ora 18.00, la sediul ICR Stockholm.

Programul serii cuprinde și lecturi din opera mai multor scriitori români traduși în limba suedeză, acoperind o paletă vastă de genuri și specii literare: poeme de Mihai Eminescu (în traducerea lui Inger Johansson), Nina Cassian și Nichita Stănescu (în traducerea lui Dan Shafran), schița Situațiunea a scriitorului Ion Luca Caragiale (în traducerea lui Inger Johansson), proză de Zaharia Stancu (în traducerea lui Ingegard Granlund și Magda Ljungberg), Gabriela Melinescu, fragmente din Apocalipsa după Cioran a lui Gabriel Liiceanu (în traducerea lui Dan Shafran și Åke Nylinder), precum si din eseul lui Benjamin Fondane despre Constantin Brâncuși (în traducerea lui Dan Shafran și Åke Nylinder).

Textele vor fi prezentate în limba suedeză în lectura actorului Christian Fex.

Mari scriitori români de odinioară la Veneţia  

În data de 15 ianuarie, la ora 17.00, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Departamentul de Studii Lingvistice şi Culturale Comparate al Universităţii Ca’ Foscari, invită la prezentarea publică intitulată Scriitori români în Italia, realizată de studenţii cursului de Literatura română din cadrul amintitei Universităţi. Evenimentul va avea loc în Sala Marian Papahagi a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Prin proiecţie de imagini, discurs şi text scris, vor fi reiterate călătoriile şi sejururile în Italia ale scriitorilor şi poeţilor români: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Mircea Eliade, subliniind îndeosebi influenţa pe care spaţiul italic a exercitat-o asupra operei acestora. Prezentările vor fi punctate şi/sau urmate de lectura unor fragmente/versuri din operele autorilor menţionaţi, influenţate de cultura italiană.

Prezentarea poetului Vasile Alecsandri a fost îngrijită de Rita Birau, Giorgio Bettinelli şi Anna Sporzon, cea despre Mircea Eliade de Angela Ghinea, Ionela Calapod şi Daniela Ilaşcu, iar cea despre Mihai Eminescu de Bogdan Talpoş.

Spectacolul de poezie „Treptele Unirii”, cu Emil Boroghină, la Paris, Bruxelles şi Haga

Institutul Cultural Român de la Paris prezintă, în 17 ianuarie, la ora 19:00, la Hôtel de Béhague, spectacolul de poezie Treptele Unirii, în interpretarea actorului Emil Boroghină, director al Festivalului Internațional Shakespeare și președinte al Fundației „William Shakespeare”.

Spectacolul este prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și a Centenarului Marii Uniri, în colaborare cu Ambasada României de la Paris și Teatrul Nottara din București.

Protagonistul spectacolului, actorul și managerul de teatru Emil Boroghină, a realizat acest spectacol, împreună cu tânărul regizor Alexandru Mâzgăreanu – unul dintre cei mai de succes regizori de teatru ai tinerei generații (la mai puțin de 30 de ani a regizat spectacole pe scenele de la Teatrul Național, Teatrele Odeon, Nottara, Comedie, ArCub și Metropolis).

Recitalul Treptele Unirii, îşi propune să surprindă, sintetic, cu ajutorul creaţiei marilor noştri poeţi, cea mai importantă problemă a existenţei neamului românesc, timp de peste două milenii, unitatea lui deplină. Legătura indestructibilă între unitatea de neam şi unitatea teritorială este aceea care a asigurat României trăinicia între ţările lumii, a reprezentat cheia existenţei noastre.

Scenariul aduce în prim plan cele mai semnificative momente ale istoriei noastre naţionale, evoluţia noastră istorică. Marile momente ale istoriei poporului român reprezintă, în fapt, trepte ale făuririi Marii Uniri şi Statului Naţional Unitar Român.

Emil Boroghină va interpreta fragmente din lirica populară și din creațiile celor mai importanți poeți români.

Spectacolul Treptele Unirii lansează „anul CENTENAR” şi în Belgia și Olanda.

Evenimentele marchează lansarea oficială a anului Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, și a seriei de  manifestări culturale și de diplomație publică dedicate acestei sărbători, pe care Institutul Cultural Român Bruxelles le va organiza în spațiul BeNeLux., în 2018.

În 18 ianuarie, spectacolul „Treptele Uniri” va avea loc la reședința ambasadorului României în Regatul Belgiei  și va continua cu  recitalul actorului Emil Boroghină la Haga, în 19 ianuarie, în colaborare cu  Ambasada României în Regatul Țărilor de Jos.

Treptele Unirii readuce în conștiința colectivă creațiile a peste 30 de poeți și alătură voci lirice clasice și contemporane, poezia populară și momentele semnificative ale istorie naționale, într-un imn al eroilor și al respectului față de valorile culturii române nealterate.

Co-produs de Teatrul Nottara din Bucuresti și Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, spectacolul Treptele Unirii ne dezvăluie ființa călătoare a actorului Emil Boroghină, prin teatrul de poezie și prin istoria literaturii române. Actor și autor deplin, cunoscător a mii de versuri din poezia lumii, Emil Boroghină confruntă în acest recital sentimente puternice precum unitatea, libertatea și înfrățirea. Într-un demers onest și sensibil, ghidează publicul spre reculegere și introspecție asupra patriotismului fățarnic, împrumutând pe rând vocile melancolice, romantice, senine sau severe ale lui Mihai Eminescu, Alexandri, Macedonski, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, într-o călătorie prin poezia românească, în căutarea speranței de noblețe și omenie.

„Trebuie să mărturisesc că atunci când am gândit realizarea celor două spectacole din cadrul Proiectului Glasurile patriei-glasurile istoriei, glasurile poeziei, dedicat sărbătoririi Centenarului făuririi Marii Uniri și desăvârșirii Statului Național Unitar Român, proiect pe care și l-au asumat Teatrul Nottara din București și Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, am avut în vedere și posibilitatea prezentării, cu sprijinul Institutului Cultural Român, a recitalului Treptele Unirii și recitalului Sunt suflet în sufletul neamului meu-Limba română este patria mea, în fața românilor aflați de mai lung sau de mai scurt timp peste hotare.

“Eminul meu iubit”, la Timişoara

România îl identifică pe Mihai Eminescu, poetul tuturor românilor, cu însăși cultura sa. Este un gest important, un gest care certifică asumarea culturii române prin reprezentantul ei cel mai de seamă.

Dincolo de simbol se află Poetul. Și, dincolo de Poet, se află omul. Teatrul Național din Timișoara, atent mereu la pulsul subtil al creației, propune, pentru această zi specială – 15 ianuarie – două spectacole care, fiecare în felul său, desenează harta unui destin: destinul unui om care, prin arta sa, ne-a călăuzit pe drumul propriei noastre culturi și al propriei noastre limbi.

Astfel, luni, 15 ianuarie, Teatrul Național și Opera Națională Română din Timișoara prezintă spectacolul Eminescu. O colaborare a celor două instituții de cultură din Timișoara, spectacolul este semnat de regizorul Ion-Ardeal Ieremia și urmărește parcursul biografic și artistic al poetului  prin celebrele sale cuvinte, ca și prin cele ale contemporanilor și urmașilor care i-au transformat opera și viața în istorie. Actori și muzicieni ai celor două instituții vor transforma litera în cuvânt și muzică, distribuția reunindu-i pe actorii Claudia Ieremia, Ion Rizea, Victor Manovici, Alina Ilea, Călin Stanciu Jr., Mălina Petre, Romeo Ioan, Laura Avarvari, Daniela Bostan, Cătălin Ursu, acestora alăturându-li-se soprana Narcisa Brumar, soprana Lăcrimioara Cristescu și mezzosoprana Gabriella Varvari. La pian Angela Balici, Dragoș Zaharescu, Rareș Păltineanu, cu concursul Operei Naționale Române Timişoara, maestru de cor Laura Mare. Spectacolul va avea loc în Sala Mare, cu începere de la ora 19.

De asemenea, duminică 14 și  luni 15 ianuarie, de la ora 19, la Studio „Uțu Strugari” este programat spectacolul Eminul meu iubit, un spectacol semnat de Sabin Popescu, pe un scenariu care are la bază corespondența dintre poet și Veronica Micle, în interpretarea actorilor Iuliana Țoancă-Crăescu și Eugen Pădureanu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.