Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA la Atena, investigată pentru trafic de influență. De ce este acuzată

Organismul guvernamental de control de la Washington a demarat o procedură rară împotriva unui reprezentant diplomatic de rang înalt. Biroul Inspectorului General al Departamentului de Stat verifică activitatea ambasadoarei Statelor Unite la Atena, Kimberly Guilfoyle.

Această acțiune a fost declanșată de declarațiile publice ale lui Eric Deters, un consultant juridic recunoscut drept susținător și donator al actualei administrații. El a susținut public că diplomata a încercat să obțină un avantaj financiar important chiar înaintea audierilor de confirmare din anul 2025. Presupusa tranzacție ar fi asigurat cumpărătorului o intrare directă în cercul de influență de la Casa Albă, scrie news.ro.

Acuzațiile de corupție și mesajele compromițătoare

Eric Deters a relatat detaliile acestei propuneri într-un interviu acordat televiziunii NBC News. Potrivit acestuia, Kimberly Guilfoyle a solicitat suma de 100.000 de dolari pentru a-și achita un sold restant pe cardul de credit. Deters a descris un mecanism clar de trafic de influență inițiat de fosta prezentatoare de televiziune.

„Era atât de disperată să obţină acei 100.000 de dolari. Era un schimb de favoruri”, a precizat consultantul. El a adăugat că promisiunile au fost extrem de generoase din partea diplomatei.

„Mi-a spus că îi puteam cere absolut orice în lumea lui Trump. Nu exista nicio solicitare prea mare”, a declarat Deters.

Pentru a-și susține afirmațiile, donatorul politic a pus la dispoziția presei un document care conține diverse mesaje text și conversații purtate pe aplicația Signal. Unul dintre aceste schimburi de mesaje indică dorința ambasadoarei ca banii să fie virați direct către compania American Express. Această metodă ar fi garantat că tranzacția financiară „nu va apărea nicăieri” în registrele publice.

În fața acestor relatări, un avocat al ambasadoarei a contactat publicația The Wall Street Journal. Apărătorul a contestat pur și simplu autenticitatea mesajelor prezentate, însă a refuzat să ofere alte explicații suplimentare. Eric Deters a menționat clar că a refuzat să efectueze plata solicitată.

Reacțiile liderilor politici de la Washington

Scandalul a provocat reacții imediate la cel mai înalt nivel al politicii americane. Vicepreședintele JD Vance a adoptat o poziție defensivă și a solicitat prudență în evaluarea cazului. El a respins ideea unui verdict dat de opinia publică și a cerut o cercetare obiectivă.

„Acestea sunt acuzaţii. Nu judecăm oamenii în tribunalul opiniei publice”, a subliniat vicepreședintele american. Oficialul a catalogat relatările drept versiunea unei singure persoane și a cerut răbdare pentru clarificarea situației.

„Să vedem care sunt, de fapt, faptele. Să aflăm care este adevărul şi, evident, dacă s-a întâmplat ceva grav, atunci cei responsabili trebuie să suporte consecinţele”, a concluzionat JD Vance.

Secretarul de stat Marco Rubio a manifestat de asemenea o atitudine rezervată față de acest subiect sensibil. Aflat într-o vizită oficială la Atena alături de Kimberly Guilfoyle, șeful diplomației americane a mustrat un jurnalist care a solicitat lămuriri.

„Nu discutăm astfel de lucruri într-o conferinţă de presă, pe pista unui aeroport dintr-o ţară străină, doar pentru că dumneavoastră sau altcineva aţi scris un articol pe baza informaţiilor oferite de o sursă”, a ripostat Marco Rubio. Oficialul a precizat că nu cunoaște gradul de veridicitate al acestor acuzații. Casa Albă a evitat complet să comenteze situația, iar reprezentantul democrat Gregory Meeks a trimis o scrisoare oficială Departamentului de Stat pentru a cere informații suplimentare.

Precedente rare în sistemul diplomatic american

Deschiderea unei anchete de către organismul de control a generat îngrijorare în rândul oficialilor guvernamentali de la Washington. Biroul Inspectorului General efectuează de obicei simple inspecții de rutină la ambasade, iar investigațiile referitoare la posibile încălcări ale normelor de etică sunt considerate măsuri excepționale. Cu toate acestea, istoria recentă a diplomației americane consemnează proceduri similare.

În timpul primului mandat al lui Donald Trump, ambasadorul din Regatul Unit, Woody Johnson, a fost anchetat de același organism pentru declarații nepotrivite referitoare la rasă și gen formulate în fața angajaților. Departamentul de Stat a respins atunci recomandările de sancționare. Instituția a argumentat că diplomatul a vizionat un material educativ și a încurajat echipa să participe la cursuri de formare.

O altă investigație notabilă a avut loc pe parcursul mandatului președintelui Joe Biden, o procedură care l-a vizat pe ambasadorul din Singapore, Jonathan Kaplan. Inspectorii au constatat că acesta a adresat amenințări angajaților și a decontat abuziv cheltuieli de călătorie în valoare de aproximativ 48.000 de dolari. În acel dosar, Departamentul de Stat a tratat cu seriozitate recomandările și a implementat modificări organizatorice imediate.