Centrala Cernavodă funcţionează în condiţii de securitate

Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă funcţionează în condiţii de securitate pentru mediu şi populaţie, iar achiziţiile pentru piese de schimb au respectat legislaţia, au declarat miercuri reprezentanţii centralei, dezminţind unele informaţii vehiculate în presă.

„Centrala de la Cernavodă este capabilă să răspundă la evenimente precum cele de la Fukushima, dar aici nu se poate pune problema de tsunami. Aici pot fi inundaţii, viscol, vijelii. (…) Stabilitatea centralei a fost verificată, capacitatea noastră de a exploata în siguranţă centrala a fost verificată de misiuni internaţionale, ultima în noiembrie 2010”, a afirmat directorul general al CNE Cernavodă, Ionel Bucur.

Presa a relatat în ultimele zile că în 2007 CNE a achiziţionat o serie de componente pentru unităţile nucleare de la o firmă românească pe care Ionel Blănculescu, fost ministru în Guvernul Năstase, o acuză că nu are expertiză, în detrimentul unei firme germane, calificată în acest domeniu.

În replică, Bucur a afirmat că licitaţia a respectat legislaţia, iar componentele corespund standardelor de securitate.

„Această isterie bazată pe informaţii nefondate poate periclita activităţile din centrală. Cine îşi asumă responsabilitatea pentru acest lucru? Merită colegii mei epitetul de criminali? Ce mesaj dau opiniei publice anumiţi reprezentanţi ai mass-media care contestă decizii ale statului şi statului şi denumesc tot procesul «corupţie criminală»?, a spus Bucur.

El a adăugat că CNE are avizul CNCAN pentru utilizarea echipamentelor şi miercuri a pregătit o scrisoare pentru şeful firmei germane ca să-l înştiinţez că în România „se tranşează problema în stil balcanic, nu german”.

„Înainte de a da crezare zvonurilor vă rugăm insistent să vă documentaţi, să nu speriem lumea cu lucruri neadevărate. Îngrijorarea vine din necunoaştere”, a spus Şerban Marian, director de centrală, prezent la conferinţă.

Sorin Ghelbereu, director tehnic în CNE, a afirmat că firma germană a fost descalificată de la licitaţia pentru achiziţia de piese deoarece a susţinut că nu poate respecta în totalitate cerinţele tehnice şi a cerut derogări.

„Am întrebat proiectantul canadian al centralei de la Cernavodă, AECL Canada, dacă se poate (admite derogarea – n.r.), ei au zis că modificarea cerinţelor s-ar putea face după analize care ar dura şase luni cu un cost suplimentar de 500.000 dolari. În consecinţă, am descalificat firma germană, care a contastat, dar organele statului ne-au dat nouă câştig de cauză”, a spus Ghelbereu.

La 11 martie, Japonia a fot afectată de un cutremur puternic, urmat de un val tsunami care a cauzat o serie de explozii la reactoarele centralei de la Fukushima în urma cărora au fost înregistrate emisii radioactive în atmosferă.

Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a anunţat ulterior că unitatea a fost proiectată să reziste la cutremure cu magnitudinea de opt grade pe scara Richter, iar seismele care se pot produce în România pot avea o intensitate maximă în intervalul de 7-7,5 grade.

Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.