La cetatea din satul Ardeu, comuna Balşa județul Hunedoara (ce este la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Geoagiu, județul Hunedoara, pe Valea Geoagiului), la marginea satului aproape de cetatea dacică. Muzeul Civilizației Dacice și Romane împreună cu Asociația Terra Dacica Aeterna, filiala Deva și Primăria Comunei Balșa organizează prima ediție a Festivalului Dava Fest – Ardeu.
Între 28-29 septembrie 2024, timp de două zile suntem invitați să ne întoarcem în vremurile Antichității unde veți putea admira cu ajutorul reenactorilor, ateliere de fierărie, tâmplărie, modelare în lut, țesătorie, jocuri romane, bucătărie dacică și romană, prezentare de echipamente de luptă, lupte, ghidaj în cetate, concursuri pentru copii.
„La marginea sudică a satului Ardeu, pe dealul care străjuiește intrarea în sat se găsesc ruinele unei cetăți dacice. A fost mutilată de lucrările pentru exploatarea pietrei de calcar pe parcursul mai multor decenii și a fost siluită în mod repetat de căutătorii de obiecte vechi. Cu toate acestea, prin munca pe care o desfășoară cu migală arheologii, sunt scoase la lumină, an de an, nu doar obiectele, dar și povești uitate demult, odată cu dispariția multor generații.
Dealul și împrejurimile au fost locuite pe parcursul mai multor secole și milenii, însă perioada cea mai bună, cea mai prosperă a locului a fost înregistrată în timpul regatului dac. Atunci a fost și momentul în care dealul a fost amenajat pe baza unui plan elaborat până la nivel de detaliu, în așa fel încât să se transforme într-o reședință aristocratică.
A fost amenajată o cale de acces până pe culmea dealului, a fost construit un ,,palat” pentru nobilul tarabostes, partea superioară a dealului a fost încinsă cu zid și în interiorul incintei au fost construite case pentru membrii suitei și un atelier complex. În paralel, sau chiar mai înainte ca dealul să fie amenajat în acest fel, spre sud, la poalele dealului s-a dezvoltat o așezare înfloritoare, unde trăiau membrii obișnuiți ai comunității.
Viața acestor oameni, care au trăit cu două milenii în urmă reprezintă unul dintre obiectele de studiu ale specialiștilor Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva. Și tocmai de aceea, alături de oamenii locului, reprezentați de Primăria Comunei Balșa, precum și cu membrii Asociației Terra Dacica Aeterna, vom încerca să prezentăm mici fragmente din viața dacilor și a romanilor.
Astfel, sâmbătă și duminică, în 28 și 29 septembrie, dacii și romanii vor însufleți din nou viața comunității la Ardeu, pe ,,Prag”.
Vă așteptăm cu ateliere, cu bucătărie antică, cu războinici și multe surprize.”, transmite biroul de presă al muzeului „Civilizației Dacice şi Romane Deva”.
Din program:
Sâmbătă, 28 septembrie 2024
Ora 11. Deschiderea oficială în fața Primăriei Balșa / pe Pragul Ardeului; Ora 15: Prezentarea Asociației Terra Dacica Aeterna, filiala Deva; Ora 15.30-19.30: Bucătărie dacică și romană, atelier de tras cu arcul, jocuri romane, ţesătorie, fierărie, tâmplărie, modelare în lut; Ora 16: Prezentarea echipamentelor; Ora 16-18: Ghidaj la Cetatea Ardeu; Ora 17: Lupte „unu la unu” cu explicaţii: Ora 19.30: Focul sacru.
Duminică, 29 septembrie 2024
Ora 10-12: Concursuri pentru copii; Ora 11-13: Ghidaj la Cetatea Ardeu; Ora 12-14. Lupte „unu la unu” cu explicaţii; Ora 15-17: Bătălia generală între daci și romani; Ora 18: Închiderea festivalului.
Dacă vă doriți un sfârșit de săptămână altfel o vizită la Cetatea dacică de la Ardeu poate fi acesta.
BRAVO, Dom Popescu!
UITE-i cum APAR, ca Vărful EXTRUDERII din MsDOD-ul Dreacului, KakaMACII …
In zona Cetatuia Ardeu o sa vedeti unele dintre cele mai vechi urme ale civilizatiilor bazate pe exploatarea metalelor si aurului de la noi (avand un rol strategic, fiind amplasată pe „drumul aurului”, în apropierea vechilor exploatări auro-argentifere din Munții Apuseni) in situri STRATIFICATE de LOCUIRE de tip SEDENTARA si CONTINUA cuprinzand epocile din Eneolitic (4 situri arheologice), Ep. Bronzului (4 situri), Ep. Hallstatt (1 sit), Ep. La Tene dacica (2 situri), Ep. post-romana (1 sit) si pana in epoca medievala (1 sit). Adica o locuire sedentara si continua timp de peste 5.000 de ani (4000 BC – 1000 AD). Deşi au o mai mică întindere, versantul stâng adăpostind urme arheologice de o însemnătate deosebită, ceramică preistorică aparţinând culturilor AUTOHTONE ale epocilor metalelor de tip Bodrogkerestur (Ep. Cuprului si a Aurului)/(4000-3600 BC), Coţofeni (Ep. Bronzului si a Aurului)/(3500-2500 BC), Wietenberg (Ep. Bronzului si a Aurului)/(2000-1500 BC), Otomani (Ep. Bronzului si a Aurului)/(2100-1400 BC), prima vărstă a fierului/(post 1500 BC), precum şi o importantă fortificaţie dacică/(post sec. II BC), continuată în epoca romană, cat şi urmele unei fortificaţii medievale. În zonă au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterii și numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur și obiecte decorative din bronz.
In zona Cetatuia Ardeu o sa vedeti unele dintre cele mai vechi urme ale civilizatiilor bazate pe exploatarea metalelor si aurului de la noi (avand un rol strategic, fiind amplasată pe „drumul aurului”, în apropierea vechilor exploatări auro-argentifere din Munții Apuseni) in situri STRATIFICATE de LOCUIRE de tip SEDENTARA si CONTINUA cuprinzand epocile din Eneolitic (4 situri arheologice), Ep. Bronzului (4 situri), Ep. Hallstatt (1 sit), Ep. La Tene dacica (2 situri), Ep. post-romana (1 sit) si pana in epoca medievala (1 sit). Adica o locuire sedentara si continua timp de peste 5.000 de ani. Deşi au o mai mică întindere, versantul stâng adăpostind urme arheologice de o însemnătate deosebită, ceramică preistorică aparţinând culturilor AUTOHTONE ale epocilor metalelor de tip Bodrogkerestur (Ep. Cuprului si a Aurului)/(4000-3600 BC), Coţofeni (Ep. Bronzului si a Aurului)/(3500-2500 BC), Wietenberg (Ep. Bronzului si a Aurului)/(2000-1500 BC), Otomani (Ep. Bronzului si a Aurului)/(2100-1400 BC), prima vărstă a fierului/(post 1500 BC), precum şi o importantă fortificaţie dacică/(post sec. II BC), continuată în epoca romană, cat şi urmele unei fortificaţii medievale. În zonă au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterii și numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur și obiecte decorative din bronz.
e o forma speciala de PROFANARE!
ministra Bucura era la un eveniment asemanator sponsorizata de o firma de construcii:
-i-au pus si lu aia lupu’ dacic,
vezi poza chiar pe Cotidianul.
(sa viseze numai varcolaci agresivi!)
Aia nu-i cetate. Trei colibe, trei cotete si un zid de 2 m ? Nici nu avem de ce sa ne miram ca Traian ne-a facut arsice. Era cel mult un loc de refugiu temporar ptr satenii din apropiere…..[Rumburak]
Localitatea Ardeu in Repertoriul Arheologic Naţional (RAN):
87870.06 Aşezarea eneolitică de la Ardeu-Între Pietre. Aşezare Eneolitic.
87870.01 Situl arheologic de la Ardeu – Cetăţuie. Aşezare Eneolitic, Epoca bronzului timpuriu (cultura Coţofeni), Epoca bronzului mijlociu (Otomani), Hallstat târziu, Aşezare fortificată La Tène (geto-dacică, sec. II BC – sec. I AD).
87870.03 Cetatea şi aşezarea dacică de la Ardeu – După Prag, Gura Cheilor. Aşezare Eneolitic, Epoca bronzului, Hallstatt, La Tène (geto-dacică)
87870.04 Aşezarea Coţofeni de la Ardeu- Copta Sârghilor. Aşezare în peşteră Epoca bronzului timpuriu (Coţofeni).
87870.02 Complexul de peşteri de la Ardeu – Peştera Nr. 4, Peştera de Jos, Peştera Surpată Raiu şi Peştera
Cetate. Aşezare rupestră Epoca bronzului (Coţofeni, Şoimuş, Otomani).
ISTORIA TARAMURILOR NOASTRE ancestrala si stravechi … spune doar tampenii.
Cine NU cunoaste ISTORIA ancestrala si stravecha a taramurilor NOASTRE … migratorii cei tampiti (cei necredinciosi si pagani) afirma doar tampenii.
Dupa ce mancau mamaliga treditionala, dacii faceau un piure de cartofi, beau o cafea si isi aprindeau cate o pipa.
Este dovedit istoric.
Milenii de ce?…se presupune că Aici s-au descoperit flexul,micul cu bere,pikhamerele,…și mămăliga 😂….
Culmea că acești sălbatici nu cunoșteau scrisul si cititul exact ca în zilele noastre!…
Religia din acele timpuri spunea ca zeii sunt in cer. Atunci oamenii construiau temple pe inaltimi ca sa fie mai apriape de zei. Pe acel deal sigur a fost un templu. Apoi langa temple aoar cimitire. Sigur se vor gasi si morminte. Apoi in vreme de razboi aceste temple manastiri sunt si cetati de aparare. Zeul daco getilor erea Zeul Mos adica Zal Moxe in limba greaca. Poporul daco get inrudit cu tracii cu aceeasi limba de la nordul Greciei pana la Tisa de nord…si pe latime de la Nistru pana la Tisa cum spune si Eminescu.
SPER să fie OareȘiCumPĂZITE.
Ca poate apar HOȚII:
– De AUR
– DE Vestigii ANTICE prezentate ca PROBE de Perenitatea ALTOR Nații, MaiNouNăvălitePesteNoi, ROMÂNII, ca în cazul ArteFactelor de la MUzeele din HarCov prezentate cu MARE lipsă de Rușinare ca PROBE de PERENITATEA Antică a SECUILOR în Ardeal, furate de la MUZEUL din Zonă, MUZEU făcut de către Comuniștii,„falsificatori” de Istorie, Național-Comuniști, cu ArteFACTE datate InContestabil de ImPlacabil ca DACICE …
În TĂCEREA Asurzitoare a Politicienilor din Anii 90 ȘI ale Istoricilor ROMÂNI care TAC, mă abțin din Respect față de CARTEA lor sa arat cu CINE ar semăna, în TĂCEREA din Iarba Comoditățțșii ȘI a Fricii.