China a uimit din nou pieţele financiare ale lumii, după ce a devalorizat yuanul pentru a doua zi consecutiv, ceea ce a dus la temeri potrivit cărora cea de-a doua cea mai mare economie a lumii este într-o stare mai gravă decât au crezut iniţial investitorii. Moneda chinezească a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, ajungând miercuri la 6,43 yuani pentru un dolar. Yuanul a pierdut în prezent 3,5% în China în ultimele două zile şi aproximativ 4,8% pe pieţele mondiale. Cum Banca Centrală a spus că mişcarea de marţi a fost o „amortizare”, scăderea rapidă a valorii monedei chineze a dus la un apetit pentru activele riscante, iar pieţele din regiune au făcut un pas înapoi pe fondul temerilor că Beijingul a lansat un război valutar dăunător, scrie The Guardian.
Stocuri, monede şi mărfuri au ajuns sub o grea presiune după ce managerii s-au temut că s-ar putea declanşa un război valutar care ar destabiliza economia mondială. Indicele bursier Nikkei din Japonia a scăzut cu mai mult de 1%, în timp ce Hang Seng al bursei din Hong Kong a scăzut cu 1,64%. Dolarul australian, de multe ori văzut ca un semnal pentru economia chineză, s-a prăbuşit la un nou minim al ultimilor 6 ani. Pe de altă parte, dolarul american s-a întărit apoi puternic împotriva tuturor monedelor asiatice. Petrolul a fost de asemenea lovit, ţiţeiul Brent coborând la 48,87 dolari pe baril. WTI Crude a fost de tranzacţionat la 43,02 dolari pe baril, în scădere cu 6 cenţi de marţi, când acesta a marcat cel mai mic nivel din martie 2009 până acum. Materialele industriale şi de construcţii importante – nichel, cupru şi aluminiu – au ajuns, de asemenea, la minimul ultimilor şase ani.
Beijingul a arătat odată cu devalorizarea monedei că economia Chinei încetineşte şi nu reuşeşte să se redreseze, iar aceasta nu mai este o problemă limitată doar la interiorul graniţelor statului asiatic. Aceasta este de-acum o problemă la nivel mondial, scrie The Wall Street Journal.
Mutarea aceasta a Chinei vine cu puţin timp înainte de vizita preşedintelui Xi Jinping la Washington, programată luna viitoare. Yuanul, sau renminbi, este parte din ţesătura economiei globale, oferind Chinei o modalitate de a-şi promova obiectivele diplomatice şi de investiţii. Yuanul este, de asemenea, un instrument important pentru agenda internă a conducerii statului chinez, care se referă la sprijinirea economiei, conform New York Times.
China se confruntă în prezent cu dilema dificilă de a încerca să echilibreze nevoile sale de acasă şi în străinătate. Exporturile Chinei s-au diminuat cu 8,3% în luna iulie, aceasta fiind cea mai mare scădere din ultimele patru luni, cauzată în parte de aprecierea yuanului şi de reducerea cererii din Uniunea Europeană, potrivit Bloomberg. Degradarea balanţei comerciale ar urma să accentueze presiunile care apasă pe autorităţile chineze în sensul adoptării unor noi măsuri pentru stimularea economiei, a doua ca mărime din lume. Scăderea exporturilor a fost mult mai mare decât se anticipa, în contextul în care analiştii economici prefigurau o diminuare cu doar 1,5%. În paralel, şi importurile în China au scăzut, confirmându-se diminuarea cererii pe plan intern. Comparativ cu luna iulie 2014, importurile au scăzut cu 8,1%.
SUA şi alte guverne s-au plâns ani de zile că Beijingul suprimă cursul de schimb al yuanului, oferind exportatorilor săi un avantaj neloial şi dezavantajând competitorii străini.
