Cin’ să fie, cin’ să fie?

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu scrie, într-o postare pe Facebook, că la finalul acestui an vor fi și țări care vor pierde fonduri însă situația exactă va fi cunoscută de abia la șfârșitul lunii ianuarie a anului 2019. Afirmația vine în contextul în care Crețu a criticat de mai multe ori autoritățile de la București în legătură cu atragerea de fonduri europene.

Corina Crețu a făcut pe Facebook un fel de bilanț al propriei activități, la final de an.

„În ciuda unor răutăți și atacuri, închei acest an cu satisfacții profesionale mai mari ca oricând. Consider că am facut maximum posibil, împreună cu echipa mea din Cabinet și serviciile din subordinea mea, DG Regio, să ajutăm Statele Membre, implicit și România, să folosească la maximum banii europeni nerambursabili, pentru proiecte de succes, care îmbunătățesc viața oamenilor. Raportul de ieri al Comisiei Europene privind utilizarea Fondurilor structurale confirmă rezultatele muncii noastre, mai ales în privința fondurilor pe care le gestionez în mod direct: Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune. Cel mai important succes pentru mine, în acest an, a fost propunerea privind bugetul european pentru perioada 2021-2027, unde, pentru prima oară, politica de coeziune are prevăzută cea mai mare anvelopă financiară: 373 miliarde de euro, pentru cele 27 state membre. Am reușit să găsim indicatori de alocare a fondurilor politicii de coeziune prin care să nu lăsăm nici o regiune în urmă, iar peste 80% din aceast buget ar urma să sprijine regiunile cu cele mai mari nevoi. Astfel, dacă Parlamentul European și Consiliul vor vota formula propusă de Comisie, țări ca România, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania vor avea alocări semnificativ mai mari față de perioada 2014-2020. Dar banii nu sunt totul! Proiectele de calitate, capacitatea administrativă, colaborarea între instituțiile din fiecare țară, reducerea birocrației, coordonarea, voința politică – toate acestea sunt esențiale. Din păcate, vor exista țări care vor pierde fonduri la final de an, dar situația exactă o vom cunoaște abia la finalul lunii ianuarie.

Un alt aspect de care sunt mândră este cel al solidarității în caz de dezastre naturale – fie că vorbim de cutremurul din Italia, de incendiile din Portugalia sau Grecia, am fost prezentă acolo unde autoritățile naționale m-au invitat și am ajutat cu tot ce am putut, în limitele Regulamentului Fondului de Solidaritate. Sper ca acesta să devină mai flexibil pentru viitoarea perioadă de programare. De asemenea, am vizitat aproape toate țările Uniunii Europene, pentru a vedea la fața locului proiecte realizate cu fonduri europene, care au creat locuri de muncă, au crescut competitivitatea economică și au îmbunătățit viața oamenilor. Pentru mine, până la urmă, acesta e scopul final: o viață mai bună pentru cetățenii europeni. 2018 a fost un an plin de provocări”, a scris Crețu.