Cine a cenzurat grandiosul spectacol cu „poezia închisorilor comuniste”?

În Săptămîna Luminată, Teatrul Naţional Iaşi a găzduit un spectacol impresionant pe Facebook, iniţiat de Cristian Hadji-Culea, directorul instituţiei, sub titlul „Speranţa din spatele gratiilor”, în care actorii au recitat de acasă poezii scrise de martirii neamului din închisorile comuniste.

Din păcate, cineva (pe care trebuie neapărat să-l aflăm) şi-a permis să-şi vîre coada, cenzurînd recitalul actorilor ieşeni, prin ştergerea clipurilor în care erau recitate poezii de Radu Gyr (22 de ani de închisoare) şi Nichifor Crainic (15 ani de închisoare).

De altfel, chiar în anunţul spectacolului, regizorul Cristian Hadji-Culea scria că se teme de reacţia celor pentru care „mai importantă să fie biografia, dosarul de cadre, decât salvarea prin poezie, speranța nutrită de creație”:

Şi exact asta s-a întîmplat! Dintre cele cîteva zeci de recitări senzaţionale ale actorilor ieşeni lipsesc poeziile lui Radu Gyr şi Nichifor Crainic, evident pentru că, aşa cum s-a întîmplat de atîtea ori în ultimii ani, cineva tot insistă să valideze sentinţele Tribunalului Poporului din vremea comunismului, mai exact din acea neagră perioadă a bolşevismului, în care nevasta lui Silviu Brucan era asesor popular şi manualele şcolare erau invadate de literatura proletcultistă.

Necunoscutul „cenzor” al spectacolului online de la Iaşi nu a luat în considerare faptul că Nichifor Crainic nici măcar nu a fost legionar, el fiind reabilitat prin Sentinţa nr. 17/1995 a Curţii Supreme de Justiţie, referitoare la „Procesul ziariştilor naţionalişti”, care spune foarte clar: „Faptele pentru care intimații au fost condamnați nici n-au existat”. Mai mult decît atît, Academia Română, în baza acestei sentinţe, l-a reconfirmat pe Nichifor Crainic ca membru al Academiei!

Unele surse spun că acest cenzor ar fi chiar Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, devenit celebru prin acţiunea de promovare a lui Constantin Brâncuşi de către cîntăreaţa Irina Rimes. Aşteptăm opinia ministrului, astfel încît să aflăm dacă el sau altcineva este cel care a dispus ştergerea clipurilor în care erau recitate poeziile „Ridică-te, Gheorghe! Ridică-te, Ioane” (Radu Gyr) şi „Cântecul Potirului” (Nichifor Crainic).

Pînă atunci, ca semn de preţuire pentru izbînda lor, iată o parte dintre actorii ieşeni care au realizat acest spectacol impresionant din Săptămîna Luminată: Emil Coșeru, Oana Sandu, Adi Carauleanu, Petronela Grigorescu, Diana Chirilă, Ion Sapdaru, Dumitru Nastrusnicu, Pușa Darie, Brândușa Aciobăniței, Haruna Condurache, Ionuț Cornilă, Dumitru Georgescu, Anne Marie Chertic, Radu Ghilaș, Constantin Avădanei, Catinca Tudose, Petronela Grigorescu, Pușa Darie, Radu Homiceanu, Horia Veriveș, Andreea Boboc, Cosmin Maxim, Doru Aftanasiu, Diana Chirilă, Mălina Lazăr, Dumitru Georgescu, Diana Roman, Irina Răduțu Codreanu, Ionuț Cornilă, Doina Deleanu, Ada Lupu, Andreea Boboc, Daniel Busuioc şi alţii.

Despre prezenţa iniţială pe lista autorilor din care s-au recitat poeziile a lui Radu Gyr şi Nichifor Crainic, am aflat chiar dintr-un anunţ al Teatrului Naţional din Iaşi:

Este grav, foarte grav că încă mai avem între noi cenzori în mintea cărora sentinţele staliniste trebuie să rămînă valabile, în timp ce poeţii care l-au proslăvit pe Lenin continuă să fie promovaţi în mod deşănţat chiar în manualele şcolare, precum Ana Blandiana, cea care, în 1983!, scria versurile „Slavă anului acesta / Ce-a ucis în colb milenii; / Şi de flăcări, ca drapelul, / Slavă veşnica lui Lenin!”.

Cel care a semnalat cenzura condamnabilă a spectacolului realizat de Teatrul Naţional din Iaşi a fost profesorul Florin Palas, pe pagina sa de Facebook. Imediat, pagina sa a fost blocată de administratorii Facebook, aceştia devenind astfel complicii celor care au cenzurat spectacolul de la Iaşi, prin ignorarea art. 30, al. 2 din Constituţia României, care spune clar: „Cenzura de orice fel este interzisă”!

„Speranța din spatele gratiilor” – un proiect unic în România

În ciuda acestei cenzuri infecte care a virusat spectacolul grandios al actorilor ieşeni, iniţiat de regizorul Cristian Hadji-Culea, cititorii noştri trebuie neapărat să vadă acest regal artistic pe site-ul Teatrului Naţional din Iaşi, accesînd pagina de Facebook a instituţiei.