Cine au fost Constantin și Elena, sfinții pe care îi celebrăm azi

Românii îi sărbătoresc sâmbătă, 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus și al Elenei. A fost proclamat august în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobilă), iar în anul 325, îi acorda distinctia de „Augusta”.

Sfântul Constantin cel Mare este primul împarat roman creștin.

După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu, Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia creștină devine o religie permisă. Lucrarea sa misionara nu se oprește aici, scrie crestinortodox.ro. Scutește Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, și îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i și dreptul de a primi donații. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici și intretinerea clerului. El a dăruit Bisericii și dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea copiilor și vinderea copiilor din motive de sărăcie.

Datorita lui are loc primul Sinod Ecumenic, ținut în anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credințe. În cadrul acestui Sinod au fost alcătuite primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixata data Paștilor (prima duminică după luna plină, dupa echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârșitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia în luna mai, anul 337. A trecut la cele veșnice în același an, pe 21 mai.

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru ca Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. În ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților, mai relatează sursa citată. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxențiu. Pe acest eveniment este pusă, de foarte mulți cercetători, convertirea împăratului la religia creștină.

Mama sa, Elena, a reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața multimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălțării Sfintei Cruci în calendarul creștin. Datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „făclie”, „torță”, „strălucirea soarelui”.

Peste 1,7 milioane de români îşi aniversează onomastica sâmbătă de Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena.

Dintre cei 1.750.842 de români sărbătoriți, 619.399 sunt bărbaţi, iar 1.131.443 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, respectiv 476.643, poartă numele de Constantin, alţi 79.276 Costel, iar 30.668 Costică.

De asemenea, alte 21.062 de persoane se numesc Costin, 10.674 – Costinel, 746 – Costi şi 330 – Costeluş.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 872.774 poartă numele de Elena, alte 115.950 – Ileana şi 24501 – Constantina.

Alte 63.900 de femei poartă numele de Lenuţa şi 48.988 numele de Constanţa.

Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că 1.388 de persoane se numesc Nuţi şi 3.627 Leana.