Cât a pierdut TVR prin scăderea cu 0,50 de bani a taxei de către guvernul Năstase. Care este situaţia taxei în alte ţări. Taxa pentru TVR comparată cu taxele tv din alte 18 ţări.
Ponta: taxa tvr forţată şi inutilă
Premierul Victor Ponta are o viziune „deosebită” referitor la taxa TVR. Răspunzând unei propuneri lansate de un membru CNA care solicita o ordonanţă de urgenţă pentru constituirea unui fond audiovizual care să ajute televiziunile româneşti, Victor Ponta spune la un moment dat „…oamenii deja plătesc abonamentul la societatea de cablu sau satelit şi forţat şi inutil o taxă pentru TVR…”. Indiferent din ce unghi de vedere privim această declaraţie, este clar că primul ministru al României consideră inutilă taxa pentru TVR şi obligarea cetăţenilor de a achita această taxă. Foarte interesant este şi momentul în care premierul Ponta face această afirmaţie: exact în perioada în care Raportul anual de activitate al TVR a ajuns în Parlament, iar şeful TVR a solicitat Executivului şi Parlamentului o creştere cu 0,50 bani a taxei.
Ce a însemnat scăderea taxei TVR
Practic, şeful TVR, Stelian Tănase propune revenirea la cuantumul taxei TVR la 4,5 lei aşa cum a fost până în 2003, când guvernul Năstase a scăzut-o la 4 lei, cât este şi astăzi. Practic între 2003 şi 2013, taxa de 4 lei a adus TVR un venit de 3.546.000.000 lei. Dacă în perioada respectivă taxa ar fi rămas 4,5 lei, atunci venitul ipotetic al TVR ar fi fost de 3.969.000.000. Concret, TVR a pierdut timp de 10 ani 423.000.000 lei (cca. 105 milioane de euro). Un calcul simplu ne arată că în timp de 10 ani, în fiecare lună, TVR (pe taxa de 4 lei) a încasat 3.525.000 milioane lei. Invers, dacă taxa TVR ar reveni la 4,5 lei în fiecare lună postul public de televiziune ar încasa 3,5 milioane de lei în plus faţă de ce încasează acum. Legat de actuala taxă mai sunt două probleme. Directorul general al TVR, Stelian Tănase spune: „în primul rând colectarea nu este chiar de 100%. Se colectează în jur de două treimi din cât ar trebui. Şi nu este vina noastră. Mai mult, este un comision pe care îl reţine colectorul. Dacă am încasa noi, direct, taxa, am avea cca 2 milioane în plus pe lună. Şi viitorul este sumbru. Se ştie, se liberaliează piaţa energiei electrice. Pe noi ne va afecta acest lucru, pentru că deja sunt firme şi companii care pentru a atrage clienţi îşi fac reclamă spunând că nu vor percepe la factura pentru lumină şi taxa TVR. Nici nu vreau să mă gândesc la ce se poate întâmpla”.
Care este situaţia în alte ţări
În Europa sunt foarte puţine state în care nu se percepe taxa pentru postul public de televiziune. Este vorba de Belgia, Finlanda, Islanda, Olanda, Spania, Ucraina, Bulgaria şi Ungaria. Cu excepţia posturilor publice din Olanda şi Islanda care obţin venituri din alte surse publice, toate celelalte primesc subvenţii considerabile de la stat:
- Spania (venituri: 856 milioane euro) – 797 milioane euro subvenţie de stat
- Finlanda (venituri: 469 milioane euro) – 454 milioane euro subvenţie de stat
- Belgia (venituri: 448 milioane euro) – 294 milioane euro subvenţie de stat
- Ungaria (venituri: 305 milioane euro) – 235 milioane euro subvenţie de stat
- Bulgaria (venituri: 39,41 milioane euro) – 35,88 milioane euro subvenţie de stat
- Ucraina (venituri: 26,92 milioane euro) – 18,15 milioane euro subvenţie de stat
În acelaşi timp există şi state în care există şi taxă pentru postul public, dar şi subvenţie de la stat, aşa cum se practică şi în România. Vă prezentăm câteva exemple:
- Marea Britanie (venituri:5.965 milioane euro) – 4.387 milioane euro (taxă) – 286 milioane euro (subvenţie)
- Franţa (venituri: 3.054 milioane euro) – 2.253 milioane euro (taxă) – 248 milioane euro (subvenţie)
- Portugalia (venituri: 259 milioane euro) – 138 milioane euro (taxă) – 73 milioane euro (subvenţie)
- România (venituri: 116 milioane euro) – 70 milioane euro (taxă) – 40 milioane euro (subvenţie)
România percepe cea mai mică taxă
Premierul Victor Ponta consideră „forţată şi inutilă” taxa pentru postul public de televiziune. Nu aşa gândesc însă şi alţi prim-miniştri din alte state europene. State în care taxa pentru postul public este infinit mai mare decât în România. Un top al cuantumului taxei în euro pe an, arată astfel:
- Elveţia – 385 euro
- Norvegia – 330 euro
- Danemarca – 326 euro
- Austria – 302 euro
- Suedia – 232 euro
- Germania – 216 euro
- Marea Britanie – 176 euro
- Irlanda – 160 euro
- Slovenia – 132 euro
- Franţa – 131 euro
- Croaţia – 130 euro
- Italia – 114 euro
- Belgia – 100 euro
- Cehia – 65 euro
- Slovacia – 56 euro
- Polonia – 50 euro
- Muntenegru – 42 euro
- Macedonia – 26 euro
- România – 11 euro
Există voci care susţin că în România, la modul general, televiziunea este „mai scumpă” pentru că se plăteşte şi societatea de cablu. Este adevărat. Cine este arondat la o societate de cablu plăteşte între 100 şi 125 de euro pe an pentru un pachet substanţial (între 60 şi 80 de posturi tv). Dar şi în statele de mai sus sunt costuri suplimentare pentru satelit, societate de cablu, costuri care în niciun caz nu sunt sub cele din România. Mai mult în statele respective mai există o plată (care în România nu ar merge nicicum în acest moment – n.a.) este vorba de posturile pay-per-view care transmit contra cost marile competiţii sportive din fotbal, basket, curse de formula 1 etc. De exemplu, în Canada meciul Bute-Mendy putea fi cumpărat de un deţinător al unui receptor tv pentru 5,97 dolari. Dar meciul respectiv era unul considerat ca fiind neatractiv şi se disputa la ora prânzului. Pentru alte meciuri mult mai tari şi care se dispută în „prime time” costurile erau duble.
