După ce în 2014 anunța în mod eronat portofoliul care îi va reveni României în Comisia condusă de Jean-Claude Juncker și după ce, în vara anului trecut vorbea despre mutarea arsenalului nuclear american din Turcia în România, ca și cum focoasele ar fi fost niște saci de cartofi urcați într-un mărfar, bulgarul Georgi Gotev, jurnalist al site-ului Euractiv de la Bruxelles, se face portavocea ”diasporei române de 2.500 de membri de la Bruxelles”.
Această diasporă dorește să joace un rol în definirea priorităților președinției Consiliului UE pe care România o va deține de la 1 ianuarie 2019, scrie Gotev, care le dă cuvântul câtorva dintre membrii unei diaspore bruxelleze pe care vrea să o prezinte drept una de experți.
Într-o perioadă în care Ungaria și Polonia par să se îndepărteze de ”idealul european”, președinția UE este o ocazie pentru România de a se dovedi ”un partener respectat de către țările din nucleul dur al UE”, spune Silviu Popa, despre care aflăm că este ”manager pentru relații guvernamentale la o companie farmaceutică”.
”Lista priorităților nu trebuie să fie lungă – până la șase, însă trebuie să fie de impact”, spune Anamaria Corca, asociată la compania americană de PR Burson-Marsteller. Fiecare român de la Bruxelles poate fi un ambasador, iar implicarea lor în pregătirea președinției UE trebuie luat în serios, spune Corca.
Contextul fluid face dificilă stabilirea priorităților, însă unele sunt evidente, spune Ramona Coman, director la Institutul de Studii Europene al Universității Libere din Bruxelles. Este vorba despre libera circulație a forței de muncă, incluziune socială, combaterea sărăciei, protecția mediului, viitorul UE.
Este necesar ca Bucureștiul să organizeze ateliere de dezbatere între oficialii din România și cei de la Bruxelles, implicând și societatea civilă și organmizațiile de lobby, spune Radu Colonescu, manager pentru afaceri guvernamentale la Goodyaer Dunlop Tires Europe.
Radu Hosu, de la compania de public affairs Europa Analytica, considera că, având cea mai mare comunitate de romi din Europa, România ar trebui să promoveze integrarea acestora în cursul președinției din 2019 și să devină un model pentru celelalte state UE.
Bulgarul Gotev a intrat brusc în presă în 1998, după ce, începând din 1980 a lucrat ca secretar de ambasadă în diplomatia Bulgariei în spațiul ex-iugoslav, în Africa și în centrala de la Sofia. Intră în presă lucrând pentru minusculul cotidian Standart Daily din Bulgaria, până cînd este reactivat pentru doi ani ca Ministru Plenipotenţiar în funcţia de Purtător de cuvânt al Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Apoi ajunge senior editor la Euractiv.com. O evoluție care poate crea suspiciuni privind legăturile lui Gotev cu serviciile de ieri și de azi din Bulgaria.
Este bine că diaspora de la Bruxelles (lobby-isti ai marilor multinaționale pe lângă instituțiile europene) vrea să ajute Bucurestiul. Rămâne un semn de întrebare asupra modului în care au ales acești specialisti în comunicare să-și facă auzită vocea în presa, apelând la jurnalistul Gotev, cel scria in 2015 că la Bruxelles s-a decis ca Dacian Cioloș să fie premierul României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.