În prezent, în România, se exploatează un număr de 447 de zăcăminte de țiței și gaze naturale, iar principalele companii care au activităţi de producţie sunt OMV Petrom (petrol şi gaze) şi Romgaz (gaze naturale).
Conform proiectului de Strategie energetică, sunt 255 de zăcăminte comerciale de țiței și gaze naturale cu aproximativ 9.445 de sonde de țiței și 828 de sonde de gaze naturale, pentru care acordurile petroliere sunt deţinute de o singură companie, un producător de țiței și gaze naturale, adică OMV Petrom, societate controlată de OMV din Austria.
De asemenea, sunt 153 de zăcăminte comerciale cu aproximativ 3.200 de sonde de gaze naturale, pentru care acordurile petroliere sunt deţinute de o singură companie care desfăşoară activităţi în sectorul gaze naturale. Aici este vorba de compania de stat Romgaz Mediaş. Pentru alte 39 de zăcăminte pentru care au fost încheiate acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră, având ca titulari diverse companii. Majoritatea acestor zăcăminte sunt mature, având o durată de exploatare de peste 25-30 ani.
În vederea descoperirii de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze, în România, se desfăşoară operaţiuni de explorare în 36 de perimetre, din care: – Petrom deține dreptul de concesiune pentru 15 perimetre de explorare, dezvoltare șiproducție onshore, respectiv două offshore (în Marea Neagră). – Romgaz desfășoară operațiuni petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare în 8 perimetre concesionate, în calitate de unic concesionar şi este concesionar asociat cu alte companii în 18 acorduri petroliere de explorare, dezvoltare. – Alte companii desfășoară operațiuni petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare în 11 perimetre de explorare, dezvoltare şi exploatare.
Rezervele de țiței sunt limitate, în condițiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi catalogate ca modeste cu excepţia unor semnale recente provenind ale Mării Negre, comercialitatea fiind încă în faza de analiză. OMV Petrom a finalizat campania de explorare a perimetrelor pe care le are concesionate în Marea Neagră. Decizia finală de a investi în exploatarea acestor perimetre va fi adoptată în aproximativ doi ani, dacă va putea fi dovedită viabilitatea lor comercială.
Compania şi partenerul său american, ExxonMobil, au investit în Marea Neagră 1,5 miliarde de dolari începând din 2008. Până acum, cele două companii au forat şapte sonde, iar cele mai multe dintre ele au „întâlnit acumulări de gaze”, potrivit raportului financiar al OMV Petrom aferent anului 2015. Spre finalul anului trecut, companiile Lukoil, PanAtlantic şi Romgaz au descoperit pe platforma continentală a României un zăcământ important de gaze.
Suprafaţă zăcământului atinge 39 km pătraţi iar rezervele, care urmează a fi confirmate de forajul de evaluare, pot depăşi 30 miliarde metri cubi de gaze naturale. România în prezent produce maxim 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Marea majoritate a resurselor geologice și a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore (96%) și doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre.
La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) și în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani. Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve sunt condiționate de investițiile în domeniul explorării geologice ale producătorilor autohtoni și companiilor internaționale care activează pe teritoriul României.
Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței se pot majora prin implementarea unor noitehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu și lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m). În România, valorificarea resurselor de ţiţei şi gaze naturale se realizează prin concesiune, în baza unor acorduri petroliere, de tip taxe – redevenţă, încheiate în urma unor oferte publice, între agenţii economici şi ANRM, acorduri care intră în vigoare după aprobarea acestora prin Hotărâri de Guvern.
Durata de valabilitate a unui acord petrolier este de maximum 30 de ani, cu posibilitatea de extindere cu încă 15 ani. Prevederile acordului rămân neschimbate pe toată durata acestuia. Drepturile și obligaţiile titularilor se păstreză pe toată durata nu convin modificarea unor prevederi prin acte adiţionale. Deşi se confruntă cu un declin natural al producţiei de ţiţei, România continuă să rămână a patra ţară producătoare de ţiţei din Uniunea Europeană, respectiv a cincea ţară din Europa. Raportată la producția europeană, producția națională de țiței reprezintă aproximativ 2% din producția Europei și circa 6% din cea a UE.
Întreaga producție internă de ţiţei este procesată la rafinăria Petrobrazi, deţinută de OMV Petrom, iar producţia internă de produse petroliere este destinată atât acoperirii pieței interne, cât și a exportului. Producția de materii prime pentru industria petrochimică este conjuncturală, din cauza funcționării cu intermitență a instalațiilor petrochimice, situație generată de conjunctura de pe piața internațională.
Industria petrolieră este un sector strategic al economiei naționale și un suport al dezvoltării pentru celelalte sectoare ale industriei și economiei românești. România are o experienţă de peste 150 ani în industria de țiței şi de peste 100 ani în industria gazelor naturale, producțiile anuale maxime fiind atinse în anul 1977 (14,65 mil. tone țiței), respectiv 1986 (36,3 mld. Mc gaze naturale).
Din cauza declinului natural al zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale, în principal, dar și reducerii volumului lucrărilor de explorare și a investiţiilor, producţia anuală de ţiţei şi gaze naturale a scăzut ajungând la aproape 4 milioane tone de ţiţei, respectiv 11,03 miliarde mc gaze naturale. Sectorul gazelor naturale din România are un istoric de 100 de ani, fiind unul dintre cele mai dezvoltate la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE) din punct de vedere al producției anuale, rezervelor de gaze naturale disponibile și al infrastructurii.
Totodată, România deține o poziție favorabilă la nivel european din perspectiva independenței de sursele externe de gaze naturale, cea mai mare parte a consumului intern fiind acoperită din producția internă de gaze naturale. Ca resursă primară de energie, gazele naturale au o imporțantă însemnată pe piața internă de energie, cu o pondere de aproximativ 31% în consumul intern de energie primară, factorii careau determinat acest fapt fiind, printre alţii: – disponibilitatea relativ ridicată a resurselor de gaze naturale, precum și perspectivele descoperirii unor noi resurse comercializabile în zona offshore; – impactul redus asupra mediului înconjurător al gazelor naturale, comparativ cu alți combustibili fosili, și caracterul complementar față de energia electrică produsă din sursele regenerabile; – infrastructura existentă de extracție, transport, înmagazinare subterană și distribuție a gazelor naturale, extinsă pe întreg teritoriul țării; – poziția favorabilă a României în cadrul sistemului de transport internațional al gazelor naturale la nivelul ECE şi, implicit, posibilitatea de interconectare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale (Transgaz) cu sistemul vest-european și resursele de gaze din zona Mării Caspice și Orientul Mijlociu.
La o producţie medie anuală în România (11 mld. mc gaze naturale) și în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani. Perspectivele privind evidențierea de noi resurse sunt condiționate de volumul investițiilor viitoare în domeniul explorării geologice ale producătorilor autohtoni și companiilor internaționale, care activează pe teritoriul României, precum și de rezultatul lucrărilor de explorare, în sensul evidențierii de noi zăcăminte.
Asemenea ţiţeiului, pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de gaze naturale se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcăminte, iar pe termen mediu și lung prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime (sub 3.000 m) și explorarea zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor domeniului offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m). OMV Petrom şi Romgaz îşi împart în mod egal producţia de gaze. Foarte mici contribuţi au Raffles Energy, Stratum Energy, Foraj Sonde, Amromco Energy.
Aceşti producători adună în total în jur de 5% din cota de pe piaţa producţiei de gaze. În anul 2012, s-a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale, în urma forării sondei Domino-1, în perimetrul Neptun, cu resurse estimate la aproximativ 446 – 893 TWh. În situaţia în care operaţiunile ulterioare (în prezent, se forează a treia sondă în perimetrul Neptun) vor confirma fezabilitatea din punct de vedere tehnic și comercial a producţiei de gaze din blocul Neptun, acest zăcământ ar putea crește rezerva dovedită de gaze naturale a României cu 40%, până la 80%.
Totodată, această rezervă ar putea spori cu 60% producția internă anuală de gaze naturale. Se estimează că exploatarea perimetrului Neptun ar putea începe cel mai devreme înanul 2019.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.