„Lacul Lebedelor”, cel mai apreciat balet al tuturor timpurilor
Miercuri, 6 martie 2019, începând cu ora 18:30, sunteţi invitaţi la spectacolul de balet Lacul Lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski. Regia şi coregrafia poartă semnătura lui Gheorghe Iancu, scenografia a fost realizată de către Luisa Spinatelli, iar lighting design-ul de către Camilla Piccioni. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
Legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, rămâne și în zilele de astăzi poate cea mai frumoasă poveste de balet ce a fost lăsată posterității.
„Am crescut și am visat cu Lacul lebedelor. Nu știu ce mă fascina… poate măiestria coregrafului Oleg Danovski, dansatorii sau toate împreună.
Cred că tradiția atrage foarte tare publicul fiindcă ce am ales să mențin din versiunea clasică este capodoperă, deci nemuritoare. Am considerat că este foarte bine să plasez spectacolul în epoca în care a trăit Ceaikovski. Este o epocă foarte elegantă, după părerea mea. Am fost foarte interesat de istoria ultimului țar rus și am găsit că este o legătură foarte bună din punct de vedere muzical. Putem să-i spunem balet neoclasic, dar are și zone moderne. Niciodată nu am dorit să pun o ștampilă stilistică. Pentru mine stilul trebuie să fie subjugat ideii. Ideea primează. Stilul se definitivează din mers. Erotismul este ceva ce îmi aparține. Este greu să vorbești despre sine, dar întotdeauna senzualitatea și erotismul au făcut parte din expresia mea artistică, ca om și ca dansator, și au un mare impact în viața mea, în tot ce am făcut, însă cu precădere în teatru”, se destăinuie coregraful Gheorghe Iancu
În distribuţie: Rin Okuno, Ovidiu Matei Iancu, Lorena Negrea, Bogdan Cănilă, Stefano Nappo, Greta Niță, Marina Gaspar, Răzvan Cacoveanu – debut, Raquel Gil, Adina Manda, Greta Niță, Kana Yamaguchi, Remi Tomioka, Kana Arai, Ada González, Diana Gal, Remi Tomioka, Raquel Gil, Ada González, Kana Yamaguchi
și Ansamblul de Balet al Operei Naționale București
Sponsor oficial: Enel Green Power
„La Traviata”, de Ziua Femeii pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București prezintă vineri, 8 martie, începând cu ora 18:30, spectacolul La Traviata de Giuseppe Verdi, în regia și mișcarea scenică a lui Paul Curran. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta. Publicul spectator o va putea urmări în debut pe soprana Marta Sandu în rolul Violetta Valéry, solistă a Operei Naționale București.
Spectacolul readuce în atenția publicului povestea emoționantă a unei curtezane care a trăit în Parisul primei jumătăți a secolului XIX – lea sub numele de Marie Duplessis și care a marcat existența unor artiști precum compozitorul Franz Liszt și scriitorul Alexandre Dumas-fiul. Acesta din urmă, în semn de omagiu postum, a ales-o drept muză pentru celebrul său roman Dama cu camelii, care i-a servit lui Giuseppe Verdi drept sursă de inspirație pentru opera sa, La Traviata, a cărei primă reprezentație la București a a avut loc în anul 1856, la câțiva ani de la premiera mondială de la Teatrul La Fenice din Veneția.
Regizorul Paul Curran propune o montare neconvențională și provocatoare care transpune acțiunea poveștii din Parisul anului 1700, așa cum apare în libretul operei. Conceptul regizoral urmărește detaliile-cheie ale poveștii Traviatei, în special contrastul dintre conservatorismul aparent și pomiscuitatea tacită, care îi conferă savoare dramatică.
„Cred că, pentru vremea aceea, Verdi scria o operă modernă. Tema operei era foarte populară în epocă, dar în același timp… periculoasă. În altă ordine de idei, drama constă într-o poveste pe care fiecare dintre noi poate s-o înțeleagă, este povestea unei femei în dizgrație. Credeți că toată această poveste are șanse să se întâmple în realitate? Desigur. Ar trebui o femeie să fie pusă într-o situație atât de îngrozitoare din cauza societății? Eu nu cred asta. Dar tocmai acest aspect o face atât de interesantă pentru mine și mai ales toți putem să găsim ceva în ea din noi înșine, putem găsi ceva similar în noi din anumite fragmente ale poveștii din La Traviata”, mărturiseşte regizorul Paul Curran
„Clasic şi modern într-o remarcabilă scenografie. Decorurile şi costumele impresionează de la primul cadru prin desene ce dau echilibru platoului scenic, imaginat în ambientul unor locaţii pariziene de început de secol XX, cu mult baroc, dar şi cu tente de „art nouveau”. Acţiunea se petrece însă la finele anilor ’50. Eclectismul asocierii ideilor se susţine şi place”, apreciază Costin Popa
În distribuţie: Marta Sandu – debut, Lucian Corchiș, Adrian Mărcan, Cristina Eremia, Ciprian Pahonea, Sidonia Nica, Daniel Pop, Daniel Filipescu, Filip Panait – debut, Florian Ioniță, Alin Mânzat, Adrian Ionescu
Cu participarea Orchestrei și Corului Operei Naționale București
Următoarea reprezentație a spectacolului va avea loc miercuri, 10 aprilie, începând cu ora 18:30.
Baletul clasic „Baiadera”,
Sâmbătă, 9 martie 2019, la ora 18:30, puteţi viziona spectacolul de balet Baiadera de Ludwig Minkus. Regia şi adaptarea coregrafică poartă semnătura lui Mihai Babuşka, iar scenografia a fost creată de către Adriana Urmuzescu. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
Creată în 1877 de către Marius Petipa pe muzica lui Ludwig Minkus și pe un libret al coregrafului realizat împreună cu Serghei Kudekov, povestea din Baiadera dezvoltă o temă romantică, care a însemnat în istoria baletului trecerea de la epoca romantică la epoca clasică. Cadrul Vechii Indii era la modă în epocă. Petipa s-a inspirat din moda epocii, dar a folosit propria sa estetică. Dacă pentru alcătuirea libretului a pornit de la poemul epic Shakuntala scris de poetul indian Kalidasa, „Regatul umbrelor” pare să fi fost inspirat de ilustrațiile lui Gustav Doré la Paradisul lui Dante. Exotismul, ființele supranaturale precum silfidele, umbrele, nimfele, se bucurau de mare popularitate, satisfăcând gustul epocii pentru feminitate idealizată, fantastică, eterică.
„Baiadera este unul dintre cele mai frumoase și dificile balete clasice și merită din plin să figureze în repertoriul companiilor din zilele noastre, desigur cu mici ajustări. Am încercat să scutur libretul de artificii și de lungimile inutile, respectând în mare parte coregrafia originală a lui Petipa. Am restrâns baletul la două acte, preocupându-mă mai ales de dinamizarea pantomimei, altfel desuetă, fără să afectez coerența poveștii. Finalul a cunoscut rezolvări diferite de-a lungul timpului, de la un coregraf la altul. Cel pentru care am optat eu este dat de eșarfa ce străbate baletul ca un laitmotiv de la prima apariție a Nikiei, făcând legătura cu lumea de dincolo, cea în care îl va atrage și reîntâlni pe iubitul ei Solor. Am conferit mai mult contur acestui rol masculin, neglijat în alte versiuni. Am schimbat câteva centre de greutate, făcând din Rajah personajul negativ principal și epurând excesele de răzbunare ale celorlalte personaje. Am renunțat la clasicele tutu-uri din dorința ca întregul spectacol să aibă un marcant iz indian,” explică coregraful Mihai Babușka
Cu: Cristina Dijmaru, Robert Enache, Lorena Negrea, Antonel Oprescu, Oscar Ward, Stefano Nappo, Virgil Ciocoiu, Raul Oprea, Georgiana Stroe, Adina Manda, Andreea Hosszu, Diana Gal, Andreea Vălean, Kana Arai, Jasmine Deleary, Greta Niță, Kana Yamaguchi, Marina Gaspar, Margaux Chesnais, Egoitz Segura, Miquel Duran, Remi Tomioka, Marina Gaspar, Greta Niță, Alexandra Gavrilescu, Răzvan Cacoveanu
și Ansamblul de Balet al Operei Naționale București
Următoarea reprezentație va avea loc duminică, 21 aprilie 2019, ora 18:30.
Tenorul Virgil Profeanu, invitat în spectacolul „Turandot”
Duminică, 10 martie, la ora 18:30, este programată opera semi-stage Turandot de Giacomo Puccini. Regia poartă semnătura lui Ștefan Neagrău, scenografia a fost realizată de Viorica Petrovici, iar conceptul video de către Andreea Bițulescu. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.
Pentru această reprezentație publicul spectactor îl va putea urmări pe tenorul Virgil Profeanu în rolul Calaf, în calitate de invitat al Operei Naționale București.
Turandot este o operă în trei acte compusă de Giacomo Puccini, pe un libret de
Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi 1001 de zile (secolul al XVIII-lea). Partitura, pe care Puccini a lăsat-o neterminată, a fost finalizată de Franco Alfano.
Premiera mondială a avut loc în data de 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub bagheta lui Arturo Toscanini. În timpul concertului inaugural, la un moment dat, dirijorul a întrerupt spectacolul la momentul din partitură până unde compusese Puccini și a spus: „în acest moment, maestrul a pus jos pana”. După un moment de tăcere în sală, de la balcon s-a auzit: „Viva Puccini!” urmat de ovațiile publicului.
Opera lui Puccini a devenit de-a lugul timpului cunoscută în întreaga lume pentru
Nessun dorma, aria celebră din actul final interpretată de cele mai grele nume de tenori din toate timpurile.
În distribuţie: Silvia Sorina Munteanu, Virgil Profeanu – invitat, Cristina Maria Oltean – debut, Iustinian Zetea, Florin Simionca, Andrei Lazăr, Liviu Indricău, Valentin Racoveanu, Dan Indricău
Cu participarea Orchestrei și Corului Operei Naționale București
