Clipping-ul, noua meserie a tinerilor: de la 1.000 de dolari la 10.000 de lire pe lună

Cum a ajuns „clipping-ul” o meserie bănoasă pentru tineri și de ce marea majoritate nu câștigă aproape nimic.

Clipping-ul, noua meserie a tinerilor: de la 1.000 de dolari la 10.000 de lire pe lună

Sursa foto: pexels.com

Cum a ajuns „clipping-ul” o meserie bănoasă pentru tineri și de ce marea majoritate nu câștigă aproape nimic.

Un tânăr londonez de 22 de ani câștigă peste 120.000 de lire sterline pe an doar din clipuri scurte postate pe rețelele sociale, plătite în funcție de numărul de vizualizări, relatează BBC.

Singh lucrează ca „clipper” profesionist, adică este plătit de clienți să realizeze videoclipuri scurte, în format vertical, pentru rețelele de socializare, în speranța că acestea vor deveni virale.
„Cu cât un clip strânge mai multe vizualizări, cu atât câștig mai mult”, a declarat el pentru BBC.

Potrivit BBC, de regulă lucrurile funcționează așa: clientul, care poate fi oricine, de la un brand de haine la o casă de discuri, un studio de film, un podcaster sau un influencer, are un videoclip mai lung, pe care clipperul îl urmărește mai întâi.

Apoi clipperul realizează clipuri de 30-60 de secunde cu ceea ce consideră a fi cel mai bun moment sau cele mai bune momente și le încarcă pe Instagram, YouTube, TikTok sau pe alte platforme.

Ideea, explică publicația britanică, este că acești clipperi, care au de obicei între 16 și 25 de ani, înțeleg mai bine ce prinde la publicul de vârsta lor și pot aduce clipurilor cât mai multe vizualizări.

10.000 de lire sterline pe lună

Cum clipperii pot câștiga până la 3 dolari (2,30 lire sterline) la 1.000 de vizualizări, cumulat pe toate platformele, activitatea poate fi foarte bănoasă dacă un clip „explodează”, notează BBC.

Singh povestește că s-a „prins” de clipping anul trecut, când a câștigat 300 de dolari după ce a postat pe Instagram un scurt videoclip cu vedeta pop Dua Lipa.

„Mi-am zis: <OK, sunt mulți bani doar pentru că ai postat un video>. Mi-am dat seama imediat cât de profitabil poate fi”, a spus el.

În prezent, tânărul susține că a ajuns să câștige „cel puțin 10.000 de lire sterline pe lună”.

Singh a precizat că se uită după clipuri amuzante, rapide și captivante, cum ar fi un scurt videoclip pe care l-a realizat în mai anul trecut, cu reacția Sabrinei Carpenter când cineva i-a călcat pe trena rochiei la Gala Met din New York. El nu a dezvăluit însă cine a fost clientul.

Mulți nu câștigă nimic

Pentru Ethan Weems, un clipper de 24 de ani din Wichita, Kansas, clipping-ul este o sursă suplimentară de venit, destul de bănoasă, pe lângă celelalte proiecte video la care lucrează. El a declarat pentru BBC că scoate „cel puțin 1.000 de dolari pe lună” din această activitate.

Weems realizează videoclipuri scurte pentru YouTuberul și podcasterul Caleb Hammer, cunoscut mai ales ca gazdă a emisiunii Financial Audit, în care sunt analizate finanțele personale ale invitaților.

Potrivit lui Weems, clipping-ul îi permite să-și câștige existența de acasă, ceea ce îi lasă mai mult timp pentru soție și pentru fiul lor de un an. „Nu vreau un job clasic, cu program de la 9 la 17, în care să trebuiască să merg zilnic la birou”, a explicat el.

Totuși, deși unii clipperi pot câștiga bani frumoși, consultanta în social media Lia Haberman avertizează, citată de BBC, că aceștia sunt foarte puțini. „Reflectă, de fapt, economia creatorilor de conținut în ansamblu. Marea majoritate câștigă puțin sau nimic”, a spus ea.

Un clipper trăiește în lumea aceea

La rândul său, analistul din industria streamingului Devin Nash a declarat că e ușor să subestimezi timpul necesar pentru a reuși în clipping. El avertizează că un clipper de succes trebuie să „urmărească ore în șir de conținut, practic trăiește în lumea aceea”.

Legătura dintre clipperi și potențialii lor clienți o fac mai multe site-uri intermediare, pe care sunt listate joburile video disponibile, arată BBC.

Acestea variază de la pagini de pe forumuri online generaliste, precum Reddit și Discord, până la site-uri dedicate clippingului, precum Clipping Culture, Vyro, Whop și Kick.

Site-urile din a doua categorie percep un comision de la companiile care comandă clipurile. Printre clienții Clipping Culture se numără Capital Records, Universal Music Group și HBO Max.

Mult mai ieftină decât reclamele tradiționale

Pentru astfel de firme, angajarea unui adolescent sau a unui tânăr de 20 și ceva de ani care lucrează din propriul dormitor este mult mai ieftină decât reclamele tradiționale pe rețelele de socializare și, probabil, mai eficientă când vine vorba de atras atenția publicului, notează publicația.

Este și experiența Boxabl, o firmă din Las Vegas care produce case modulare. „Cred că până acum am strâns, probabil, un miliard de vizualizări”, a declarat pentru BBC fondatorul companiei, Galiano Tiramani, care apare în multe dintre videoclipurile firmei.

În Marea Britanie, Jimmy McLoughlin, fost consilier la Downing Street și în prezent gazda podcastului Jimmy’s Jobs of the Future, a adoptat și el clipurile.

„Clipurile sunt aproape ca niște trailere pentru conținutul principal”, a explicat McLoughlin. El a dat ca exemplu un podcast recent cu premierul Andy Burnham, care, potrivit lui, „a avut aproape 50.000 de vizionări ale versiunii lungi, dar la capitolul clipuri a strâns milioane”.

O treabă pentru tineri

Fondatorul și șeful Clipping Culture, Evan Stanfield, are el însuși doar 21 de ani. Potrivit BBC, a pus pe picioare afacerea anul trecut, după ce a renunțat la studii la Universitatea din Kansas.

Stanfield susține că site-ul pune în legătură branduri cu peste 340.000 de clipperi din întreaga lume. El are o teorie simplă despre popularitatea videoclipurilor scurte: „Atenția oamenilor ține tot mai puțin”.

Antreprenorul a adăugat că realizarea clipurilor e o treabă pentru tineri, pentru că „ei sunt majoritatea consumatorilor de videoclipuri scurte”.

Revenind la Londra, Eknoor Singh a spus pentru BBC că face clipuri „cam non-stop”, oriunde s-ar afla. „Pot fi oriunde. Aș putea pleca în vacanță și tot să fac bani”, conchide el.

Citește și: Rețelele de socializare au devenit principalele surse de știri ale tinerilor, arată un sondaj INSCOP

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.