Guvernul de la Berlin a pierdut majoritatea în Bundestag, alăturându-se șirului lung de guverne minoritare din Europa. Cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe liberal Christian Lindner (al căruit partid ar fi la limita pragului electoral, dacă ar avea loc alegeri acum) și a pus capăt coaliței de trei partide la Berlin. Lindner a fost demis pentru că nu a acceptat ordinul lui Scholz de a declara stare de urgență fiscală, astfel încât guvernul să poată trece peste legile care interzic îndatorarea Germaniei.
Cancelarul Scholz a apărut la televiziunea publică pentru a le spune germanilor că guvernul are nevoie de bani pentru a susține Ucraina și pentru a spori cheltuielile de apărare, un lucru care a devenit obligatoriu pentru toți aliații SUA, mai cu seama după Victoria lui Donald Trump.
Scholz le-a mai spus germanilor că nu poate accepta varianta propusa de ministrul său liberal – ca majorarea cheltuielilor pentru apărare și susținerea Ucrainei să fie suportată din bugetul social. Pentru social-democrații lui Olaf Scholz și verzii conduși de ministrul de Externe Annalena Baerbock, aceasta este o linie roșie. Asemenea declarații publice au iz electoral și sunt semnul că Germania se îndreaptă spre alegeri anticipate.
Pentru moment, demiterea ministrului de Finanțe și complicațiile politice înseamnă că Germania rămâne fără budget aprobat pentru 2025. Depășirea impasului va depinde de Friedrich Merz, impulsivul lider al CDU și fost membru în conducerea BlackRock Germania, unul dintre cei mai pro-americani lideri din politica germană. Pentru moment, Merz nu dorește să dea o mână de ajutor guvernului beteag al social-democraților și nu este de acord cu finanțarea apărării și a Ucrainei prin îndatorare. Creșterea cheltuielilor pentru apărare poate fi finanțată fie din budget, fie din surse extra-bugetare. Social-democrații nu vor să audă de alocarea pentru apărare a banilor pentru cheltuielile sociale. Apoi majorarea taxelor iese și ea din discuție, pentru că Germania este o țară cu taxe deja mari.
Că vor anticipate sau la termen (în toamna anului viitor), alegerile din Germania vor trebui să limpezească niște teme care nu au fost până acum discutate în fața alegătorilor. Guvernanții, oricare ar fi ei, se confruntă cu alegerea între a sacrifica bugetul social, cheltuielile militare sau regulile care nu permit îndatorarea. Cu Donald Trump reales președinte, sacrificarea cheltuielilor militare devine foarte riscantă, având în vedere spaima dintotdeauna a Germaniei de a rămâne fără angajamentele de securitate ale SUA.
Cancelarul Scholz, șeful unui partid social-democrat cu cele mai slabe rezultate din ultimele decenii, are totuși un avantaj în acest moment – el este cel care stabilește data următoarelor alegeri. Iar Scholz încearcă să profite de asta aruncând mingea în curtea opoziției conservatoare: a decis să meargă mai departe cu guvernarea și aprobarea bugetului, încercând să provoace CDU să se opună unui budget care prevede si achiziții de arme care să satisfacă SUA, și ajutor pentru Ucraina care să satisfacă SUA.
Scholz poate cere un vot de încredere în Bundestag, pe care îl va pierde, după care ar putea organiza alegeri, în martie, și ar putea rămâne cancelar cel puțin până la începutul verii, având în vedere cât de fragmentat este peisajul politic german și ascensiunea Alternativei pentru Germania și a partidului de extremă stânga al Sahrei Wagenknecht – ambele partide sunt considerate pro-ruse.
Demiterea ministrului de Finanțe liberal de la Berlin și declanșarea crizie guvernamentale din Germania au venit exact în ziua alegerii lui Donald Trump la Casa Alba. Asta se întâmplă în Germania, cea mai mare economie europeana, de care depind multe dintre țările central și est-europene la nivel comercial și al investițiilor. Pe de altă parte, în Europa Centrală si de Est, guvernele nu au dileme legate de sacrificarea vreunor cheltuieli sociale sau de îndatorare în exces pentru achiziții militare, ca și cum economiile din regiune ar dudui. Asta se întâmplă în momentul în care in SUA este ales un președinte care a avertizat că își va reduce angajamentele în cadrul NATO, care a anunțat că va impune tarife noi economiilor europene și va face presiuni pentru mari achiziții de arme americane.
”Este o zi proastă pentru Europa”, a spus ministrul german de Externe, Annalena Baerbockl, în vreme ce republicanii din SUA sărbătoreau revenirea la putere. Germania nu va reuși să dea un răspuns coerent noilor politici ale SUA față de Europa; mai mult, în Germania va fi un relativ vid politic în următoarele șase luni. Dacă aceasta este situația în cea mai mare țară a Uniunii, este greu de crezut că UE va avea vreo poziție unitară în relația cu SUA, atunci când noua administrație va începe să-și aplice politicile.
Germanii au ajuns de rasul curcilor. Cata prostie cultivata cu atat sarg si disciplina.