Colecţia personală a Elsei Schiaparelli, la licitaţie

Chipăruş dansează

Un cuplu de dansatori ruşi, realizat de artistul român Demeter Chipăruş în tehnica chriselefantină, pe un piedestal de marmură roşie, a fost pus în vânzare la “Drouot-Richelieu”.

Lucrarea, estimată la 90.000 de euro, a fost adjudecată cu 206.250 de euro, surclasând o altă sculptură similară a lui din colecţia Claude şi Simone Dray, cu personaje ceva mai mici, vândută la “Christie’s” cu 191.000 de euro. Sculpturile lui Chipăruş se ştie că sunt influenţate de baletele ruseşti, dar şi de comediile muzicale care au traversat Atlanticul.

Sculpturile policrome, realizate în jurul anilor 1890, erau inspirate de statuile antice. Pentru tehnica chriselefantină, două mari nume au devenit renumite: Ferdinand Preis (1882-1943), care a studiat la Paris înainte de a se instala la Berlin, şi românul Demeter Chipăruş, care, în jurul anului 1914, a început să lucreze la Paris şi să expună regulat la Salon. Dacă artistul german era mai preocupat de subiectele sportive decât de balerine, Chipăruş s-a concentrat asupra figurilor de dansatori stilizaţi, inspirându-se mai ales din spectacolele pariziene şi realizând la superlativ scene în care corpurile sunt în plină mişcare.

Colecţia personală a Elsei Schiaparelli, la licitaţie

Portretul Elsei Schiaparelli, creionat de Pedro Leitao, estimat la 600 de euro

Casa “Christie’s” şi Marisa Schiaparelli Berenson, nepoata celebrei creatoare de modă, propun spre vânzare, în 23 ianuarie, într-o şedinţă extraordinară, colecţia Schiaparelli, în plină „Săptămână a modei”, marcată de reîntoarcerea pe podium a casei italiene care îi poartă numele.

După ce a anunţat marea revenire în 2012 şi l-a numit pe Marco Zanini director de creaţie al “Casei Schiaparelli”, actriţa americană Marisa Schiaparelli Berenson scoate acum la licitaţie o parte a colecţiei creatoarei italiene care a dominat moda pariziană a anilor ’30.

Peste 180 de piese, din domeniile modei şi artei, vor fi prezentate la “Christie’s” din Paris. Un lampadar din bronz, semnat, în 1936, de Alberto Giacometti, estimat între 60.000 şi 80.000 de euro, un portret realizat de celebrul fotograf Horst P. Horst (10.000-12.000 de euro) sau o bluză din mătase violetă din colecţia “Astrologie” a creatoarei (25.000-30.000 de euro) sunt foarte aşteptate de colecţionari. Povestea colecţiei “Astrologie” include cele trei aluniţe pe care Elsa Schiaparelli le avea pe obraz, şi care formau, după expresia ei, propria Ursă Mare, dar şi pasiunea pentru constelaţii şi bolta cerească împărtăşită împreună cu unchiul ei astronom.

Reîntoarcerea legendarei Elsa Schiaparelli

Figurează, de asemenea, în catalog, modele personale ale creatoarei, costume populare. Există şi piese mai accesibile al căror preţ începe de la 500 de euro. Pentru pasionaţii de fotografie, este interesantă o serie de 10 portrete de Man Ray, estimată la 10.000-15.000 de euro.

Celebră pentru piesele sale prêt-à-porter care combinau suprarealismul şi fantezia, Elsa Schiaparelli, care a făcut din “rozul shoking” culoarea sa fetiş, a fost o apropiată a marilor artişti ca Man Ray sau Salvador Dali, cu care a colaborat.

Nu este prima dată când “Christie’s” pune în vânzare piese semnate de mari nume ale modei. Au mai fost până acum colecţiile Annei Piaggi, lui Vivienne Westwood sau Daphne Guinness.

Portretul Elsei de Etienne Drian

Elsa Schiaparelli, care ne-a părăsit în 1973, este încă în actualitate. După cumpărarea mărcii de grupul “Tod’s”, în 2007, „Costume Institute of The Metropolitan Museum of Art”, din New York, a organizat, în 2012, o expoziţie intitulată „Schiaparelli and Prada: Impossible Conversations”.

Estimarea generală a licitaţiei este de aproximativ un milion de euro.

Schiaparelli adora blănurile, pe care le colecţiona ca pe bibelouri: leopard, vulpe roşie, vulpe polară, focă, maimuţă, castor, astrahan, etalate pe mantouri, sau etole, pe bluzoane. Ele erau expresia unui gust ce poate fi sintetizat în cuvintele lux, eleganţă, confort.

Celebra vestă brodată cu perle şi jais

Când era singură acasă, obişnuia să se îmbrace pentru cină cu rochii de inspiraţie folclorică, aduse din călătoriile sale: tunici chinezeşti din mătase sau satin (începând de la 1.000 de euro), kimonouri, rochii turceşti şi tunisiene, cărora le punea uneori fermoare, de altfel a fost prima care a folosit fermoarul în haute couture, sau pe care le dubla cu blană, ca o rochie cheongsam din Singapore din mătase violetă şi zibelină, din anii ’40, estimată la 3.000-5.000 de euro. Ţinute din toate colţurile lumii care ilustrează un spirit locuit de forme şi culori.

Nu pot fi omise micile bolerouri brodate care puneau în valoare talia de viespe, dintre care unul a aparţinut unui matador, în culori diverse, roz, bleu, turcoaz sau nuanţa mierii. O vestă din lână roz, decorată cu perle şi jais negre, din 1940, este estimată între 12.000 şi 15.000 de euro.

Marea rivală a lui Coco Chanel a fost întotdeauna în centrul ideilor avangardei. Prietenă a suprarealiştilor şi inspiratoare a artiştilor vremii, a fost portretizată de unii dintre ei, ca Man Ray, în fotografii solarizate (10.000-12.000 fiecare) sau de pictorul Étienne Drian, care a prezentat-o pe o canapea stil Napoleon III (1.000-1.500 de euro).

În materie de mobilier, licitaţia conţine puţine piese de mare valoare. Pe lângă Giacometti, merită semnalate o mare colivie (între 700 şi 900 de euro), o pereche de leoparzi din marmură, inspiraţi de modele de la Vatican (1.000-1.500 de euro), fauni din lemn din Europa de Nord (4.000-6.000 de euro), coarne montate în argint…

Lampadar de Giacometti, estimat la 80.000 de euro

Colecţionari din Japonia, Hong Kong şi America de Sud şi-au anunţat participarea.

Se află în catalog haine purtate de embleme ale Hollywood-ului, ca Marlene Dietrich, Katharine Hepburn, Ginger Rogers, Joan Crawford…

Se află în vânzare şi o sculptură în ghips a lui Mae West, inspiratoarea flaconului de parfum “Shoking”, sau afişul lui Marcel Veres pentru “Zut”, lansat în 1948, cu imaginea picioarelor lui Mistinguett.

“Schiap trăieşte încă în mine, n-am nevoie de tot acest mobilier, de obiecte şi veşminte pentru a-mi aminti de ea”, a declarat Marisa Berenson pentru “New York Times”. “Bunica mea era şi este încă o mare inspiratoare şi cred că este timpul ca tinerele generaţii să ştie cine a fost, pentru a se putea împărtăşi din această lume minunată pe care ea a creat-o, în care a trăit şi pe care a lăsat-o în urmă. Este evident că trecutul este preţios prin rezonanţa sa emoţională, prin moştenirea pe care ne-o lasă în gene şi prin cultura şi bogăţiile pe care le aduce în viaţa noastră, dar cred că toate acestea sunt perfect interiorizate şi este inutil să păstrezi unele lucruri toată viaţa….”

Talentul lui Gagliano

Vioară de Nicolas Gagliano, adjudecată pentru 192.000 de euro

Note melodioase s-au ridicat din sala de licitaţii de la Vichy, care, timp de trei zile, a oferit o întâlnire internaţională îndrăgostiţilor muzicii, etalând instrumente muzicale. Un loc de frunte l-a ocupat şcoala italiană a secolului al XVII-lea şi al XVIII-lea, cu instrumente muzicale realizate la Cremona, Milano, Brescia, Napoli, oraşe reputate ale lutierilor. Licitaţia a fost dominată de dinastia Gagliano, fondată la sfârşitul secolului al XVII-lea de către Alessandro, format pe lângă Niccolo Amati şi Antonio Stradivari, doi străluciţi lutieri din Cremona. Revenit la Napoli, el a deschis un atelier care producea instrumente cu o sonoritate clară, nervoasă, minunată. Succedându-i tatălui său Alessandro, Nicolas sau Nicolo Gagliano, cum era numit, l-a ajutat să se afirme în această artă şi pe fratele său Gennaro şi apoi pe fiul său Joseph să-şi facă un nume în producţia de violoncele de excelentă factură, adaptate marilor săli. Aceste instrumente au dominat mijlocul secolului al XVIII-lea şi datorită muzicienilor de talia lui Corelli, Vivaldi şi Tartini, explorând calităţile timbrului şi ale expresiei. O vioară realizată în colaborare cu Giuseppe, cel de al doilea fiu al lui Nicolas Gagliano, a fost estimată la suma de 70.000 de euro, fiind într-o stare perfectă. Dublându-şi estimarea, ea a fost achiziţionată de un amator european. O a doua vioară, purtând semnătura lui Nicolas Gagliano, a fost adjudecată pentru 58.000 de euro, întrucât nu era într-o stare perfectă. Un violoncel, purtând eticheta Gagliano, a fost evaluat la suma de 192.000 de euro.

Fermecătoare “Femei la baie”

Paul Serusier, Femei la scăldat

Numeroşi artişti au pictat în secolul al XX-lea nuduri feminine. Prielnice inovaţiilor artistice ele traduc diferitele curente artistice. Nabiştii le-au prezentat sub forma muzelor graţioase. Evaluate între 40.000 şi 60.000 de euro, respectiv 25.000-35.000 de euro, două tablouri semnate de Paul Serusier au fost scoase la licitaţie, în decembrie, de doamna Ruellan, la casa de licitaţii din Vannes: “Femei la scaldat” şi “Madona cu pruncul”, datând din 1911, respectiv, 1905. Ele au fost centrul atenţiei alături de “Petrarca şi Laura”, un ulei pe carton semnat de Maurice Denis (1870-1943), o fermecătoare compoziţie foarte colorată realizată în perioada italiană.

Fiu de brughez, Serusier era dornic să răstoarne teoriile artistice. El s-a instalat în vara anului 1888 la Pont-Aven. În relaţii de prietenie cu Emile Bernard, s-a apropiat şi de Paul Gauguin, care l-a învăţat lucrul în plein-air. Cucerit, tânărul a arătat apoi confraţilor lui parizieni un mic peisaj. Abandonând canoanele clasice, opera, numită “Talisman”, a devenit imediat mesaj şi exemplu de urmat. Paul Seruisier, ca un teoretician entuziast, a fondat “Grupul Nabis”. Renunţând la constrângerile imitaţiei, el va da o interpretare personală naturii. Folosind culori pure şi vii, compoziţiile erau impregnate şi de simbolism, ca în “Eva Bretonă” sau “Melancolie”, pe care a pictat-o către 1891 şi care este păstrată astăzi la “Muzeul Orsay”. Personajul pare ascuns misterios într-un peisaj accidentat, în tonalităţi fove.

Cu tot atâta abilitate, cele două Nuduri propuse în licitaţie se integrează perfect în tabloul care poartă pe spate o etichetă menţionând o expoziţie de la Galeria “Druet” din Paris. Jocul luminii peisajului nabist, sugerat cu abilitate, pune în valoare nudurile.

Lucrarea a fost achiziţionată de un colecţionar străin la o sumă de trei ori mai mare decât estimarea.

Bătrânul violonist

Ferdinand Georg Waldmuller, Bătrânul violonist

O frumoasă lucrare a pictorului austriac Ferdinand Georg Waldmüller, datată 1828, intitulată “Bătrânul violonist”, a fost vândută la licitaţia de la “Drout-Richelieu” pentru suma de 75.786 de euro. Realizată într-o tehnică admirabilă de către acest artist şi scriitor austriac, aflată într-o stare perfectă, lucrarea s-a bucurat de o deosebită apreciere din partea colecţionarilor. Waldmüller excelează în arta de a sesiza expresia feţei, el fiind şi un excelent peisagist. Muzeul “Luvru” a organizat o retrospectivă cu operele sale indicând: “Gustul său scrupulos, ca şi exactitatea au făcut ca tablourile sale să fie scăldate de o armonie discretă”.