Comisia Europeană (CE) a hotărât că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv. CE recomandă Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente.
Creșterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030 și, în consecință, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.
”Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile au crescut pe măsură ce deficitul fiscal și cel de cont curent ale României s-au agravat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public ridicat a crescut în 2024. Creșterea continuă a deficitului public, în special creșterile salariilor și pensiilor din sectorul public, a majorat consumul privat și deficitul deja mare al contului curent”, se arată în analiza Executivului comunitar, publicată miercuri.
Documentul atrage atenția că, anul trecut, a slăbit soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe investiții străine directe nete considerabile și fonduri UE, care au ținut sub control creșterea datoriei externe.
”Sunt preconizate doar reduceri marginale pentru deficitele guvernamentale și de cont curent în 2025 și 2026. Creșterea costurilor unitare ale forței de muncă și inflația sunt așteptate să încetinească, dar să rămână mari. Progresul în materie de politici a fost minim în 2024, iar riscurile la adresa stabilității macroeconomice s-au adâncit. Incertitudinea politică a crescut spre sfârșitul anului trecut, lăsând țara vulnerabilă la schimbările în percepția investitorilor și la creșterea costurilor de împrumut”, a adăugat Comisia Europeană.
În aceste condiții, CE consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 ar putea reduce semnificativ vulnerabilitățile fiscale. În plus, reformele structurale, și în special cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor, sunt necesare pentru a consolida competitivitatea, performanța la export și a atrage finanțare suplimentară din partea UE.
”Cu toate acestea, cel mai probabil va fi nevoie de măsuri suplimentare. Per total, fără acțiuni hotărâte atât asupra pârghiilor reformei fiscale, cât și asupra celor structurale, deficitele fiscale și externe vor rămâne probabil prea mari, lăsând România expusă semnificativ schimbărilor în percepția investitorilor și șocurilor exogene”, a concluzionat Comisia.
Potrivit sursei citate, creșterea cheltuielilor nete va depăși plafonul stabilit de traiectoria corectivă iar abaterea preconizată pentru anii 2024 și 2025, luați împreună, este estimată la 1,7% din PIB. Prin urmare, CE a arătat că nu s-au luat măsuri eficiente și că nu există factori relevanți de atenuare. În aceste condiții, creșterea ridicată a cheltuielilor nete duce la deficite publice persistent ridicate (9,3% în 2024 și, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) și la o creștere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021.
Subliniind că există riscuri clare pentru corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri rapide pentru a se conforma cerințelor procedurii de deficit excesiv.
Executivul comunitar a recomandat României să ia măsuri în acest an și în anul următor pentru consolidarea cheltuielilor și pregătirea generală pentru apărare, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025.
Bruxelles-ul susține, astfel, o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a menține cheltuielile nete în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv și pentru a consolida poziția externă.
În plus, având în vedere termenele limită aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și investițiilor, Comisia recomandă accelerarea implementării Planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, accelerarea implementării programelor politicii de coeziune, bazându-se, acolo unde este cazul, pe oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei și utilizarea optimă a instrumentelor UE, inclusiv a oportunităților oferite de InvestEU și Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa, pentru îmbunătățirea competitivității.
De asemenea, Comisia a recomandat autorităților de la București îmbunătățirea calității și eficacității administrației publice și a previzibilității procesului decizional. În context, forul european arată că oficialii români trebuie să se asigure că inițiativele legislative nu subminează certitudinea juridică prin consultări adecvate ale părților interesate, evaluări eficiente ale impactului și proceduri administrative simplificate.
O mai bună pregătire și prioritizare a proiectelor mari de infrastructură și accelerarea implementării acestora, asigurarea desfășurării în timp util a proiectelor de investiții publice mature și promovarea investițiilor private pentru a încuraja dezvoltarea economică durabilă, sunt alte recomandări cuprinse în raportul CE.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a mai recomandat României să își reducă dependența de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei, consolidarea conexiunilor electrice transfrontaliere, avansarea reformelor de reglementare care reduc riscurile pentru proiectele de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de autorizare.
Totodată, documentul susține că reducerea dependenței de combustibilii fosili, în special prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și investiții în eficiență energetică, infrastructură de mediu și inovare, trebuie să țină cont de disparitățile regionale.
În plus, CE solicită reducerea măsurilor de sprijin energetic de urgență în vigoare, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public.
Nu a luat măsuri ??? Păi are de intreținut camarila, turma partidului, care țin pe ei politicul la putere,.Poți tăia ceva din pensii ori salarii nerușinate ? Evident legal NU .. Adică s-au asigurat borfașii.. Nu le pasă de restu, de țară. Ei cu mare chef și manele papă găina care face ouăle de aur..
…este SUMELE de *zeci de MILIARDE de €€+$$*, care s-au cheltuit pe TOT felul de ARMAMENT si MUNITIE,de catre Guvernul Ticăloșit PSD,-PNL:si UDMR!.
Avem SOSELE,avem Cai Ferate,avem SPITALE,avem Scoli,avem un Guverl si Presedinte de tot CA…UL!.
Prietenul vostru al UE – Ciolacu a facut jaful pe bani publici.
Acum ne costa tot pe noi.
Sa ne spuna Nicusor cat din salariul lui dă pt a reduce deficitul? cat dau politicienii, ”specialii” care l-au propulsat in functie, parlamentarii, partidele …mai concret, tot sistemul ticalosit care ne-a adus iarsai ac problema criminala.
Este a nu stiu cata oara cand suntem loviti crunt din cauza unor nesimtiti si incompetenti!
S-a ajuns intr-acolo sa avem nu doar salarii brute, ci si pensii. Sa iei contributie la sanatate din pensii, dupa ce ea a fost gasita neconstitutionala si returnata este o nesimtire crasa. Fac ilegalitati dupa ilegalitati ca ”buna ziua”
Pensii speciale!
Dar de ce ne spune CE, ce și cum cu dezmățul bugetar (uitând sa vada dara bugetara cu alegerile nesfarsite și subinventiile bugetare pentru partide), unde au fost si sunt specialiști finantisti romani (recte MF cu ministru lui cu tot)? A se ridica mingea la fileu pentru noua echipa (vechea gasca) pentru a impune austeritatea „atotizbavitoare” – șaua fiscala pe fraieri, traiul bun si dezmatul pentru epatati de la butoane (timpurile lui Petrov, Videanu, Udrea,…, iarasi si din nou).
Intai colhozul UE iti cere sa dai bani si arme pentru Ucraina si pe urma te intreaba senin de ce ai deficit!
Este greșit să spui că România nu a luat măsuri , normal este să spui „puterea din Romania susținută de noi, nu a luat măsuri eficiente de combatere a deficitului bugetar” pentru a asigura in viitor cedarea prin privatizarea cu alte state a Tarom, Hidroelectrica , Nuclearelectrica etc.
CE recomandă Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru combaterea deficitului principalul, vinovat fiind Curtea Constituțională care a blocat modificarea legii privind pensiile speciale, și prin lovitura de stat din 6.12. 2024 a bulversat alegerea președintelui însoțită de amânarea cu 6 luni formarea Guvernului post alegeri.
Deficitul bugetar al României a fost compensat prin împrumuturi externe împovărătoare care sa suplinească cheltuielile exagerate raportat la veniturile încasate. Problema este arhicunoscuta , deoarece a început și a persistat pe întreaga perioadă a regimului lui K.W. Johanis . Comisia europeană a fost părtașă la aceste abateri și a închis ochii pe întregul interval . De ce tocmai acum trag semnalul ? O explicație ar fi că UE doreste să-și dirijeze fondurile bănești către înarmare , pentru susținerea economiei ( de armament ) a Germaniei ,Franței etc.
Ho! că o să luăm. Tocmai ce discutarăm