Comisia Europeană a publicat raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare, anunţând că s-au făcut progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese, dar sunt menţionate şi provocări la adresa independenţei Justiţiei.
Potrivit celui mai nou raport, privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, ţara noastră a „realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, se arată în raport.
Totodată, comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, „deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV”.
Documentul face referire și la Ordonanța de Urgență nr 13, care a provocat proteste ample la începutul acestui an
Raportul privind progresele României în cadrul mecanismului de Cooperare și Verificare menționează tensiunile și efectele Ordonanței 13, emisă de Guvern în iarna acestui an. Legat de modificările la legile Justiției, Comisia Europeană insistă asupra importanței avizului Comisiei de la Veneția.
„În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea”, se arată în raportul MCV, publicat miercuri.
„Progresele pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public”, arată raportul MCV.
Nu sunt ignorate nici modificările la legile Justiției propuse de Tudorel Toader și reacțiile negative care au apărut odată cu punerea în discuție a acestora
„Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (…) Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției va fi esențială”.
Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ținând seama de avizul Comisiei de la Veneția
„De exemplu, declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”. Acest lucru este în contradicție cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce privește continuarea reformei susținute de Consiliu, precum și cu necesitatea de a respecta independența sistemului judiciar”, mai arată MCV.
Comisia Europeană anunţă că o nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018.
„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare şi de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei.
Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţii internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse.
În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat realizările din ultimii 10 ani şi etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea şi pe răspunderea autorităţilor române, precum şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidenţiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil şi, de asemenea, de evitarea evoluţiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.
Raportul publicat miercuri integral
Dragnea a reusit sa aduca din nou coruptia din Romania in presa lumii, care scrie despre adevarata putere a sefului PSD si de ce nu suntem in Schengen.
Presa externa trateaza pe larg subiectul noului dosar DNA pe numele lui Liviu Dragnea, descris ca un lider foarte puternic din Romania, care conduce din umbra Guvernul si are de gand sa relaxeze Legile Justitiei intr-o tara macinata de coruptie.
Agentia Reuters transmite ca procurorii anticoruptie din Romania au initiat, luni, o investigatie care il vizeaza pe liderul Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, pe care il suspecteaza de formarea unui grup infractional pentru a obtine bani din proiecte finantate de stat si UE.
Dragnea, care este deja judecat intr-un dosar separat pentru abuz in serviciu, a respins noile acuzatii. Partidele de opozitie i-au cerut sa demisioneze din functia de presedinte al Camerei Deputatilor in asteptarea unui verdict.
Procurorii DNA transmit ca Dragnea e suspect de formarea unui grup infractional organizat, care a inclus functionari si oameni de afaceri incepand din 2001 si despre care se crede ca inca mai e activ.
Ancheta s-a concentrat asupra firmei Tel Drum SA, controlata anterior de Consiliul Judetean Teleorman, un organism pe care Dragnea l-a condus pana in 2012.
Dragnea si alte 8 persoane au conspirat sa privatizeze societatea prin intermediari, astfel incat sa se afle sub „influenta si controlul suspectului Liviu Dragnea”, au adaugat procurorii, citati de Reuters.
Compania a castigat multe contracte publice, uneori fara oferte sau beneficiind de informatii confidentiale care l-au ajutat sa invinga alti ofertanti. Dragnea si oamenii apropiati ar fi primit bani si alte active din aceasta firma.
Cucoana eu cred ca ar trebui sa incepem sa te informam ca ar fi mai rentabil pentru Romania sa te cari tu in Rusia de unde ai venit.