Consilierii personali și învârtelile lor

Înființată de ex-premierul Victor Ponta, funcția de consilier onorific, deși ar trebui să fie neremunerată, îi atribuie persoanei care o ocupă vremelnic avantaje imense. Ca membru al Guvernului, exercită o influență puternică în domeniul de care răspunde. În plus, nu i se aplică legislația privitoare la incompatibilități și conflictele de interese. Printre consilierii onorifici sunt generali, oameni de afaceri, politicieni, specialiști din alte țări. Pe unii îi regăsim prin conducerea marilor companii profitabile ale statului, președinți ori doar membri în consilii de administrație și plătiți cu mii de euro pe lună. Pe alții, în legătură cu licitații publice de milioane. Toți mai au un numitor comun: fac și desfac!

Deși nu exista temeiul legal care să prevadă existența funcției, Ponta a numit în echipa sa, de-a lungul celor două mandate de premier, circa 21 de persoane pentru acest post. A invocat art. 19 din Legea 90/1991 privind organizarea și funcționarea Guvernului României, potrivit căruia „în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prim-ministrul emite decizii, în condiţiile legii“. Meteahna s-a preluat și este aplicată și în prezent de premierul Mihai Tudose. Pe ici, pe colo, se aude că aceștia ar fi răsplătiți astfel pentru modul în care au sprijinit partidul în campania electorală. Serviciile se răsplătesc, ar spune alții. De fapt, o mână spală pe alta și amândouă fața. Chiar dacă nu sunt plătiți, consilierii onorifici au atribuții, îl ajută pe șeful Executivului în exercitarea funcției și fac parte din aparatul Guvernului. În timp ce consilierii de stat sunt eliberați din funcție, calitatea de consilier onorific se retrage. De la prim-ministru, postul s-a extins și spre alte instituții ale Guvernului. Spre exemplu, Ministerul Sănătății l-a inclus în organigramă. Și președintele Iohannis, după ce a câștigat alegerile din 2014, l-a numit „consilier personal, funcție onorifică neretribuită“, pe vicepreședintele PNL Mihai Răzvan Ungureanu.

Premierul Mihai Tudose și cei cinci consilieri

Dumitru Remus Vulpescu. Acesta este strategul pentru Strategia de Dezvoltare Economică Integrată și este și consilier al ministrului Energiei. Este director general și membru în CA Romaero din 2016. Membru în CA Cuprumin din 2016, iar în 2015 a fost numit administrator special la Fortus Iași. În perioada 2014-2015 a fost director general al Vulcan SA, iar în 2013-2014, director de cabinet al ex-ministrului de Finanțe Daniel Chițoiu, dar și membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica și membru în CA Transgaz. Nici în 2012-2013 nu a scăpat. A fost numit administrator special Hidroelectrica. În 2012 a fost șef al Oficiului de Privatizare din Ministerul Economiei – OPSPI, în perioada în care guvernul Ponta a scos la privatizare Oltchim. A ajuns în această funcție după ce Victor Ponta l-a numit șef al Corpului de Control al premierului. Cel mai răsunător scandal în care a fost implicat este cel al privatizării Oltchim, când Dan Diaconescu a vrut să cumpere combinatul. Vulpescu l-a acuzat pe Dan Diaconescu că nu are banii necesari. Asta, deși, anterior, comisia pe care o prezida din funcția de preşedinte al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizărilor în Industrie îl dăduse câștigător pe Dan Diaconescu. În 2016 i se propusese să preia conducerea Complexului Energetic Oltenia. A refuzat.

Senatorul Eugen Orlando Teodorovici. A deținut funcția de consilier onorific pe probleme fiscale timp de doar 10 zile. În anul 2000 a fost numit director al Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul Agriculturii, iar în perioada 2000-2009 a fost director al Direcției de Coordonare a Programelor ISPA și SAPARD din Ministerul de Finanțe, director general al Autorității de Management pentru Fonduri de Coeziune, director general al Autorității de Management pentru Infrastructură. În perioada 2009-2012 a fost director al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, iar în 2012 consilier de stat al prim-ministrului. În guvernul Ponta a fost ministru al Fondurilor Europene și ministru de Finanțe.

A reușit performanța de a fi schimbat din funcția de consilier onorific al premierului Mihai Tudose după doar 10 zile. A făcut greșeala să-l atace pe „El lider maximo“ după ce a criticat finanțarea stadionului din Teleorman cu 12 milioane euro și după ce a vorbit despre impozitarea Bisericii. „E o discuție ce se poartă în interiorul Guvernului. Fie să retrocedăm ce au de retrocedat şi atunci găsim o cale de impozitare pentru că așa e normal. Dacă facem un calcul, ultimii 10 ani sau ultimii 27 de ani, cu cât a finanţat statul român Biserica română, o să vedem că sunt sume foarte importante. Dar trebuie să găsim un echilibru. Repet, propunerea pe care aş vrea să o fac, nu am nicio îndoială că va fi acceptată de BOR“, a susţinut Teodorovici.

Pawel Borys, președintele Fondului Polonez de Dezvoltare, a intrat în colectivul de consiliere al premierului Mihai Tudose. El va face parte dintr-o echipă de specialiști care vor consilia Guvernul pentru crearea Fondului Suveran de Investiții.

Ministerul Finanțelor a prezentat de curând proiectul de creare a acestui fond, care va include companii de stat în valoare de 10 miliarde euro.

Alți doi consilieri sunt Șerban-Constantin Valeca – pe probleme nucleare, inginer, senator PSD, ex-ministru al Fondurilor Europene și ex-ministru de Finanțe în cele două două guverne Ponta, ex-ministru al Cercetării în guvernul Grindeanu – și Gheorghe Piperea – avocat, care răspunde de probleme de fiscalitate, banking, piața de capital, insolvență şi care l-a înlocuit pe Eugen Orlando Teodorovici.

Victor Ponta a avut o armată de trepăduşi în interesul lor personal

Guvernul lui Dottore, plin de consilieri

De departe cel mai scandalos guvern la capitolul învârteli a fost cel condus de Victor Ponta. La vremea respectivă presa a semnalat o serie de incompatibilități, dar pe nimeni nu a interesat. „Câinii latră, ursul trece.“ Pe acest lucru au mizat și ei. Numai că șmecheriile au început să se separe precum uleiul de apă. Cel mai sprințar s-a remarcat a fi Ioan Dan Gheorghiu. Acesta a învârtit energia pe degete din funcția de consilier al lui Victor Ponta pe probleme de energie și președinte al Institutului de Studii și Proiectări Energetice și președinte al Asociației Patronale Energia. A fost director al Institutului de Studii și Proiectări Energetice – ISPE, având ca obiect de activitate proiectări energetice ale hidrocentralelor și termocentralelor din România. Societatea Rom­electro, deținută de prietenul său Viorel Gafița, a câștigat un contract de 14 milioane euro cu Complexul Energetic Oltenia. Aceeași societate a încheiat un contract de 1 milion de dolari cu RATB pentru furnizarea de energie, pentru ca mai apoi să încheie un contract de 78 milioane euro cu Hidroelectrica pentru retehnologizarea Centralei Stejaru. Nici Transelectrica nu a scăpat. Romelectro a încheiat cu Transelectrica un contract de 2,8 milioane euro pentru lucrări de montare de fibră optică și un alt contrat de 30 milioane euro pentru retehnologizarea stației electrice Bradu. Alte 60 milioane euro au fost câștigate în urma unei licitații cu Primăria Timișoara pentru construcția unei centrale de cogenerare.

În luna septembrie 2015, jurnalistul Silviu Mânăstire spunea că, „oficial, Dan Gheorghiu îi dă sfaturi lui Victor Ponta în domeniul energiei. Neoficial, datele publice arată că acest domn este un veritabil afacerist de succes și că afacerile lui au pros­perat de când a ajuns consilierul lui Ponta. Evident, firmele controlate de Gheorghiu și partenerii săi au făcut afaceri de sute de milioane de euro din bani publici în ultimii 3 ani. Dan Ioan Gheorghiu controlează companiile Institutului de Studii și Proiectări Energetice – ISPE și, indirect, are interese în compania Romelectro, deținută de Viorel Gafița, asociatul său din ultimii 20 de ani. ISPE și Romelectro sunt două companii înființate de regimul comunist și activau în sectorul energetic. După Revoluție, ISPE a fost privatizată, iar Gheorghiu a ajuns directorul companiei. Romelectro a funcționat ca societate de comerț exterior, se afla sub supravegherea Direcției de Informații Externe și a avut lucrări în Orientul Mijlociu“.

Ioan Lascăr, medic, director al Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă al Spitalului Floreasca, președinte al Colegiului Medicilor. Acesta este acuzat de abuz în serviciu în cazul Unității de Arși de la Spitalul Floreasca. El ar fi semnat un proces-verbal fals de punere în funcțiune a unității, care nu a putut fi însă folosită după tragedia din Colectiv, deși fuseseră investite 4 milioane euro. În 2014, prin cumul de funcții, el a încasat 197.241 lei (activitate de bază la UMF), 82.184 lei (colaborare cu Spitalul de Urgență București), 39.480 lei (colaborare cu Colegiul Medicilor), 62.604 lei (Agenția română de asigurare a calității în învățământul superior), 3.058 lei (Clinica de diag­nostic Phoenix), 4.209 lei (Centrul Medical „Prof. Dr. Lascăr“) și 193 lei (activitate chirurgie plastică reparatorie), adică aproximativ 7.300 euro pe lună.

Dante Stein, cetățean austriac, fiul fostului proprietar al companiei AutoItalia Herbert Stein, fost vicepreședinte executiv al AutoItalia. Responsabil de sectoarele marketing și advertising. Familia Stein are afaceri în România în domeniile de leasing și asigurări auto. În perioada 2013-2014 a fost în CA TAROM și CA Telekom (rezultat din fuziunea Cosmote cu Romtelecom). Până în septembrie 2017 a fost președinte al CA Poșta Română.

Deputatul PSD Mircea-Gheorghe Drăghici activează în domeniul industriei auto și transporturi marfă și persoane și este specializat în managementul administrației publice. Acesta a fost acuzat de DNA în 2015 de abuz în serviciu pentru că, împreună cu Constantin Nicolescu, a contribuit la încheierea unor contracte de consultanță cu societatea European Project Consulting SRL. Ulterior, dosarul a ajuns în instanță. Magistrații au eliminat din dosar interceptările făcute de SRI pe mandat de siguranță națională, după Decizia 51/2016 a CCR.

Mihnea Cosmin Costoiu, consilier în domeniul proiectelor de cercetare derulate din fonduri europene, rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti. A fost în echipa Ecaterinei Andronescu, în calitate de director general administrativ al Universităţii Politehnice din Bucureşti, în perioada 2005-2012, când a fost ales rector. Costoiu este anchetat în prezent pentru modul în care Baza „Cutezătorii“ a ajuns din patrimoniul statului la Dinu Pescariu.

Cristian Socol, conferențiar universitar la ASE, vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România, editor asociat la Revista de Economie Teoretică și Aplicată și consilier al lui Victor Ponta pe probleme macro-economice, a încercat în martie 2017 să ajungă viceguvernator la BNR. Nu a reușit. A încercat apoi să ajungă vicepreședinte la Curtea de Conturi. Și-a retras subit candidatura.

Dragoş Andrei a lucrat în domeniul bancar, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne în cabinetul Năstase. Victor Ponta l-a atras în echipa lui de consilieri. A fost reprezentantul României la BERD, iar în perioada scandalurilor din Vaslui privind exploatarea gazelor de șist de către Chevron, Dragoș Andrei îi propunea premierului Victor Ponta o serie de idei pentru avansarea proiectului companiei americane. A fost în Consiliul de Administrație al TAROM, iar Revoluția l-a prins la BNR în funcția de șef Serviciu Rezerve Valutare Externe.

Din armata de consilieri ai fostului premier ar mai trebui menționați și: Wesley Clark – pe probleme strategice, de securitate și strategii economice, general în retragere, fost comandant al forțelor NATO în timpul războiului din Kosovo, membru în Consiliul Director al companiei BNK Petroleum, care activează în domeniul gazelor de șist din Polonia; Giuseppe Arlacchi – fost deputat și senator al Italiei, sociolog cunoscut pentru studiile și eseurile despre mafia din Italia; Paolo Sartori – ataşat al Ambasadei Italiei la Bucureşti, ofiţer italian de legătură cu Poliţia Română; Haris Wajiha – de origine pakistaneză, președinte al Fundației Șeherezada România. Căsătorită cu Syed Haris Hanif, vicepreședinte ABN Amro Bank, acționar al companiei Fortune Development SRL, parte a grupului Fortune din Dubai, care urma să deruleze în România două proiecte imobiliare; Daniel Dăianu, consilier în domeniul politicii monetare, fost ministru de Finanțe, fost economist-șef al BNR, fost europarlamentar, profesor universitar la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA); Titus Corlăţean – consilier pentru relaţia cu Republica Moldova, ex-ministru de Externe într-unul dintre cabinetele Ponta, fost senator. Numele sau e legat de scandalul votului la alegerile prezidențiale din 2014 în diaspora; Radu Magdin – consilier în comunicare externă, funcție ocupată timp de 6 luni. A părăsit funcția pentru a se „implica într-un proiect internațional, în paralel cu proiecte de consultanță aflate în derulare“, a fost ales în topul Forbes România al trendsetterilor 2015, CEO al Companiei de comunicare Smartlink din 2012; Adrian Anghel – consilier în domeniul dialogului cu românii din SUA, senator PSD, fost director general MTV România, fost președinte PSD Diaspora; Florea Voinea, senator PSD, consilier pe relația cu RP Chineză, prieten din tinerețe cu premierul Chinei, Li Keqiang. Voinea, până în 2003, a fost șef al trustului Intact deţinut de familia Voiculescu. Prin intermediul lui Voinea, spun surse guvernamentale, Victor Ponta a încercat să-i aducă pe chinezii de la China General Nuclear la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

În 2012, pe vremea premierului Emil Boc, Ministerul Sănătății ajunsese la capacitatea de a include în organigramă funcția de consilier. Este de notorietate scandalul declanșat de Tudor Ciuhodaru, demis de ministrul Ladislau Ritli din funcția de consilier onorific. „Dacă exista funcția de consilier onorific, la fel de bine s-ar putea crea și un minister onorific“, îl ironiza Adrian Năstase pe Tudor Ciuhodaru.

Eduard Pascu, Paul Dumitrescu

Cumetrii lui Șova de la Doi ș-un sfert

Modelul ministrului de Interne, Carmen Dan, care a angajat ofițeri de rang înalt, proaspăt pensionați, face prozelitism în Guvernul Tudose. Ministrul Comunicațiilor, Lucian Șova, și-a angajat drept consilier personal un fost șef la DIPI (Doi ș-un sfert). Între Lucian Șova și colonelul pensionar Cătălin Panaite (pensia depășește 7.000 lei/lună) este și o legătură de cumetrie. În vârstă de 45 de ani, Panaite a ajuns consilierul lui Șova după ce fiica ministrului i-a botezat un copil consilierului.

„Cumătrul“ Panait nu este singurul „spion“ din anturajul ministrului Comunicațiilor. În trecut, Șova a fost asociat în afaceri cu spioni ruși.

Rudele și profesionalismul

În luna iulie 2017, Lucian Șova, ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, îl numea pe Cătălin Panaite în postul de consilier personal, familiile celor doi fiind într-o legătură de afini.

Asta, pentru că în 2014 fiica ministrului, așa cum ne-a declarat Cătălin Panaite, a fost unul dintre cei patru nași ai fetei sale. Deși un fost apropiat al consilierului ministrului Șova ne-a transmis că însuși ministrul a fost nașul de botez, Panaite a negat. „Nu este adevărat acest lucru, de asta vă pot asigura. Domnul ministru nu mi-a botezat copilul. Este adevărat, a fost la eveniment, însă nu este naș de botez. Am avut mai ­mulți nași, fiica sa este nașul de botez“, ne-a transmis Cătălin Panaite.

Botezul micuței Ilinca Evelyn a avut loc în luna noiembrie 2014 la Restaurantul „Americanul Resort“ din Iași.

Cât despre angajarea în calitate de consilier al ministrului Lucian Șova, Panaite susține clar și tare că nici măcar nu l-a întâlnit vreodată pe acesta, însă recunoaște că o ştie pe soția ministrului. „Numirea mea în calitate de consilier nu are legătură decât cu faptul că sunt un bun profesionist. În Iași, Bacău, Galați nimeni nu poate spune ceva de rău despre mine ca profesionist. Nu l-am întâlnit niciodată pe ministrul Șova, o cunoșteam pe soția sa“, ne-a declarat acesta.

Panaite, fost șef de județ al unui serviciu secret

La eveniment a participat și chestorul de poliție Ștefan Nastasie, cunoscut cu apelativul de „Profesorul“. De fapt, Cătălin Panaite este nepotul lui Nastasie. Acesta din urmă a ocupat funcția de șef al Direcției de Supravegheri Operative și Investigații din cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), serviciul Ministerului Afacerilor Interne. De fapt, consilierul ministrului Lucian Șova a ieșit la pensie în acest an, el fiind locotenent-colonel în rezervă în cadrul aceluiași serviciu de informații.

Pensie bunișoară

Panaite a fost, între 2003 şi 2013, șef al Biroului de Supravegheri Operative Bacău. Din iunie 2013 a fost numit șef al acestui serviciu de informații pe județul Galați, la Serviciul de Informații și Protecție Internă (SIPI) Galați. Consilierul ministrului a ieșit la pensie în luna decembrie la vârsta de 44 de ani, având venituri anuale, conform declarației de avere, de peste 100.000 lei din salariul de locotenent colonel. Cât despre pensie, el a declarat că are un venit de 7.000 lei pe lună.

Firmă de detectivi cu numele 0215

La începutul acestei veri, în luna iunie, în Monitorul Oficial a fost publicată decizia de înființare a firmei Direcția de Investigații Private DIPI SRL. Asociat și administrator este Cătălin Panaite. Acesta a recunoscut că a înființat această societate. Firma este înregistrată în București.

Ministrul Șova a mai avut legături cu spionii

Lucian Șova, promovat de Viorel Hrebenciuc în Bacău, are un anturaj de afaceri extrem de controversat. Șova este partener de afaceri cu colonelul (r) Boris Golovin, fost ofițer în trupele speciale Spetsnatz, aflate sub controlul GRU, serviciul secret de informații militare externe al Rusiei. Ministrul Comunicațiilor a mai fost partener și cu Victor Ustinov, fost atașat comercial al Rusiei la București.

În vară, după ce a fost audiat în Parlament pentru a fi numit ministru, Șova a explicat relația cu spionul rus. „Am aflat (că Boris Golovin este spion rus – n.r.) în timpul derulării contractului cu el. În 2006-2007 am început afacerile cu el, țin minte că eram înainte de intrarea în Uniunea Europeană, iar planul său era să înceapă să producă autocare în România“, a precizat acesta.

Ministrul a mai spus că nu a mai vorbit cu omul de afaceri respectiv de mai bine de zece ani. „Am spus și la comisie și mă aștept să fiu tratat cu maximă credință din acest punct de vedere: dacă era ceva de ascuns sau dacă aș fi fost vinovat de ceva, lucrul acesta cred că în ultimii zece ani ar fi fost decelat de cei care au în obiectul de activitate supravegherea acestor tipuri de activități ale unor cetățeni străini, pe de o parte. Nu există ­niciun fel de semnificație, alta decât cea de senzație“, a susținut el.

Articol preluat de la cetateanul.net

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.