Consiliul Fiscal a publicat un raport privind rectificarea bugetară a României, subliniind o situație economică alarmantă și unele decizii controversate ale guvernului. Cu un deficit bugetar care se situează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, este imperativ să analizăm cu atenție planurile autorităților și să discutăm implicațiile acestora pentru economia națională.
Deficitele gemene și riscurile externe
România se confruntă cu „deficitele gemene”, un concept care descrie simultaneitatea deficitului bugetar și deficitului de cont curent. Aceste dezechilibre externe sunt amplificate de o dependență considerabilă de împrumuturi externe, o situație care ridică semne de întrebare în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a economiei românești. Consiliul Fiscal subliniază că țara are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB în rândul statelor din Centrul și Estul Europei, o realitate alarmantă având în vedere că România nu este parte din zona euro. Aceasta expune economia la riscuri valutare semnificative, iar autoritățile ar trebui să își revizuiască urgent strategia economică.
Justificarea deficitelor prin investiții: o iluzie periculoasă
Una dintre afirmațiile frecvente ale guvernului este că deficitele actuale sunt justificate prin investiții publice, considerate sustenabile. Totuși, Consiliul Fiscal avertizează că efectele acestor investiții depind în mare măsură de compoziția lor. Dacă nu există un accent pe dezvoltarea producției de bunuri exportabile, aceste cheltuieli ar putea să nu aducă beneficii pe termen lung. De fapt, majoritatea resurselor europene reflectate în buget sunt însoțite de presiuni suplimentare asupra cheltuielilor publice, fără a genera creșteri semnificative în veniturile bugetare.
Abordarea superficială a reformelor fiscale
Un alt punct critic al rectificării bugetare este abordarea superficială a reformelor fiscale. Consiliul Fiscal sugerează că o corecție eficientă a deficitului nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor; este esențială o creștere semnificativă a veniturilor fiscale. Cu toate acestea, guvernul pare să fie reticent în a aborda problemele structurale ale sistemului fiscal. România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din UE, situându-se la aproximativ 26-27% din PIB, un nivel care nu poate susține cerințele tot mai mari ale bugetului public, în special în domeniile educației, sănătății și infrastructurii.
Efectele pe termen lung ale unei politici fiscale inconsecvente
Politicile fiscale inconsecvente și lipsa unei viziuni pe termen lung au efecte negative asupra creșterii economice. Creșterea economică a României nu este robustă, bazându-se pe dezechilibre interne și externe. Proiectul de rectificare bugetară preconizează o majorare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, estimând un deficit bugetar de 6,94%, cu 1,94 puncte procentuale mai mare decât ținta inițială. Aceste estimări sunt îngrijorătoare, având în vedere că un deficit bugetar cash de aproximativ 8% din PIB în 2024 ar putea duce la o instabilitate economică suplimentară, riscând să repete erorile din trecut.
Dependența de fondurile europene: un risc sistemic
Un aspect alarmant este dependența României de fondurile europene, care poate deveni o capcană periculoasă. Absorbția acestor fonduri este critică, însă datele recente arată o rată de absorbție scăzută, cu doar 2,5 miliarde euro rambursate din CFM 2014-2020 și zero fonduri absorbite din CFM 2021-2027 până în luna august 2024. Aceasta indică slăbiciuni instituționale profunde în capacitatea României de a atrage fonduri europene, iar o dependență excesivă de acestea riscă să destabilizeze economia pe termen lung.
Necesitatea unei schimbări fundamentale
În concluzie, rectificarea bugetară a României este o dovadă a lipsei unei viziuni economice coerente și sustenabile. Autoritățile trebuie să recunoască gravitatea situației și să implementeze reforme fiscale profunde, menite să crească veniturile și să reducă dependența de împrumuturi externe și fonduri europene. Fără o astfel de schimbare fundamentală, România riscă să se confrunte cu o criză economică mai profundă, cu consecințe severe asupra vieții cetățenilor. Este timpul ca guvernul să acționeze cu responsabilitate și să dezvolte politici fiscale care să asigure un viitor stabil și prosper pentru toți românii, susține Consiliul Fiscal, entitate condusă de Daniel Dăianu.
Pai nu zicea popa ca o ducem bine? In ticalosia lui bagateliza cresterea deficitului de 1,94% (un fleac) care inseamna vreo 8 mld EURO (plus ceilalti 5 % fac circa 20 mld euro) si dupa mintea lui inseamna mai putin decat veniturile de 10 mld LEI. Dupa ce ca e habarnist mai si dezinformeaza.
Pentru asta este platit pensionarul Daianu cu zeci de mii de euro pe luna, in fiecare luna. Propun solutia cea mai sigura: desfiintam consiliul si reducem automat deficitul !