”Contrarevoluția reacționară” dintre Prut și Oder

Protestele din Varșovia au luat fața celor din București în presa internațională, pentru că, dacă în România legile justiției încep să sufere modificări, în Polonia legile modificate deja au început să producă efecte, iar guvernul polonez și Comisia Europeana sunt în plin conflict. Relatările despre reformele justiției nu contenesc să lipească etichetele ”corupției” și ”comunismului” pe România și să atragă atenția ca UE reacționează prea lent și că ar trebui să suspende dreptul de vot al Poloniei și să închidă robinetul fondurilor europene, în apărarea democrației. În plus, ziariștii remarcă și reducerea intensității protestelor din Polonia, fapt pus pe seama ineficienței anterioare a justiției poloneze, care acum vrea să fie apărată de electorat.

Site-ul Transitions Online include România în grupul frondorilor, alături de Ungaria, Polonia și Cehia, neuitând să sublinieze, la fel ca marea majoritate a presei vestice, că PSD nu este doar un partid al corupților, ci este ”succesorul partidului comunist”. ”România a luat calea Ungariei, încercând să rescrie legislația incomodă”. În Cehia, unde personajul negativ este președintele Milos Zeman, care nu are puterea de a modifica legislația, atacul împotriva statului de drept este limitat și se dă prin influența pe care președintele o are asupra unui guvern dependent de sprijinul său. Nimic nu pare însă să se compare cu amploarea corupției din România, sugerează Transitions Online, care găsește și un erou anticorupție. ”În România, președintele vrea să apere realizările luptei anticorupție, într-o țară care, alături de Bulgaria, a devenit sinonimă cu corupția în UE”, scrie jurnalistul ceh Martin Ehl pentru Transitions Online.

Puterea din Polonia, în topul sondajelor

Polonia este însă luată în colimator de presa vestică mult mai mult decât România în aceste zile. Cea mai critică poziție la adresa puterii din Polonia o are presa din Germania vecină. Pentru revista Der Spiegel, Polonia se află în plin derapaj autoritar care aduce aminte de URSS. Der Spiegel relatează despre protestele din Varșovia la care au participat, pe 4 iulie, judecători, avocați și simpli cetățeni. Motivul este aplicarea legii care îi scoate la pensie mai devreme cu cinci ani pe judecători, iar afectați sunt aproape 30 de magistrați din totalul de 72 de la Curtea Supremă, printre care și președinta Curții. Cu toții denunță încercarea Partidului Lege și Justiție de a controla Curtea Supremă.

Argumentele guvernului polonez pentru reforma justiției sunt enumerate sec de Tageszeitung: necesitatea de a disciplina ”casta arogantă a judecătorilor”, înlăturarea foștilor judecători comuniști și a ”bandiților corupți”, astfel încât Polonia să fie guvernată de ”lege și justiție”. Alegătorii par să fie de acord cu politica guvernului. Sondajele de opinie arată că Partidul Lege si Justiție ar obține peste 42% din voturi, în timp ce Platforma Civică (principala forță liberală din opoziție) ar lua doar puțin peste 25%. Partidul Modern, liberal, se află în cădere liberă, reducând șansele victoriei unei posibile alianțe anti-Kaczynski. Alegerile parlamentare vor avea loc în noiembrie 2019, după testul europarlamentarelor din mai 2019.

Lech Walesa ”rezistă” pe străzile Varșoviei

Jurnaliștii de la Der Spiegel sunt nemulțumiți că UE nu susține decât foarte discret revolta judecătorilor polonezi. Într-adevăr, Comisia Europeană a început procedurile pentru trimiterea guvernului polonez în fața Curții Europene de Justiție, însă Der Spiegel se întreabă: ”De ce Comisia a luat această decizie abia acum, cu o zi înainte ca judecătorii să fie dați afară, în condițiile în care pericolul era cunoscut de luni de zile?”. Jurnaliștii germani amintesc cum Consiliul Europei a publicat în decembrie 2017 un raport în care arăta că reforma justiției din Polonia ”seamănă frapant cu instituțiile di URSS și statele satelit”.

Judecătorii polonezi nu au așteptat sprijinul de la Bruxelles pentru a acționa. Președinta Curții Supreme, Malgorzata Gersorf, în vârstă de 65 de ani (vârstă de pensionare potrivit noii legi), a refuzat să părăsească funcția, invocând faptul că guvernul încalcă Constituția Poloniei prin legea pensionării magistraților, căci legea fundamentală stabilește limpede durata mandatului la Curtea Supremă – șase ani. ”Cei care încalcă Constituția sunt niște criminali”, a spus Lech Walesa, fost președinte al Poloniei, fost lider al sindicatului Solidaritatea și laureat al Nobelului pentru Pace, cel care prin prezența sa în stradă a dat greutate protestelor din Varșovia de pe 4 iulie. ”Dacă cedăm în privința tribunalelor, asta va continua”, a averizat Walesa, aflat la cuțite cu guvernul cobtrolat de un al fost membru al Solidarității, Jaroslaw Kaczynski, care acum îl acuză pe Walesa de colaborare cu poliția politică comunistă, în anii 1970.

UE ar trebui să acționeze mai repede și mai dur

Ziarul german Suddeutsche Zeitung dă un verdict: statul de drept este pe moarte în Polonia. ”Guvernul este pe cale să distrugă Curtea Supremă”, scrie corespondentul la Varșovia. Curtea ar fi ultimul bastion al justiției independente în viziunea lui, pentru că guvernul controleaza deja, prin reformele adoptate, Tribunalul Constituțional, Consiliul Național Judiciar (omoloaga Consiliului Suprem al Magistraturii), care numește judecătorii, și tribunalele. ”Procesul preluării controlului asupra Curții Supreme de Partidul Lege și Justiție ar putea dura câteva luni sau până în 2020”, scrie Suddeutsche Zeitung. Publicația acuză pasivitatea UE. ”Pentru a obține ceva, UE ar fi trebuit să suspende dreptul de vot al Poloniei în Consilul European, să înceteze plățile din fondurile europene și să amenințe Polonia cu excluderea din UE, dacă refuză să restabilească statul de drept. Nu s-a întreprins nicio acțiune și astfel Kaczynski își poate încheia acțiunea de distrugere fără a întâmpina niciun obstacol”. Și Tageszeitung reproșează Bruxellesului același lucru: ”Ajutorul de la Bruxelles pentru salvarea democrației din Polonia ar putea veni prea târziu”. Radioul public din Germania consideră că ajutorul cel mai eficient pentru democrația poloneza este presiunea pe fondurile europene – închiderea robinetului fondurilor pe motiv că inexistența unei justiții independente înseamnă riscuri de fraudă cu banii contribuabililor din UE.

”Dacă guvernul câștigă lupta pentru Curtea Supremă, justiția poloneză va fi cu totu în mâinile guvernului”. ”Una dintre marile țări ale UE va intra pe calea către autoritarism”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Mai grav, asta aduce un risc pentru întrega Europă, riscul ”ideologiei unui partid naționalist-populist” care preia controlul total într-un stat membru.

Die Welt atrage atenția că liberalismul este în pericol, pus în fața ”contrarevoluției reacționare” declarate de Polonia și Ungaria. O contrarevoluție care nu se izbește de o opoziție puternică. ”În Polonia, clasa de mijloc este mai puțin atașată de tradițiile liberale decât se credea anterior. În ciuda demostrațiilor, majoritatea societății privește pasiv la încetarea separației puterilor și la transformarea justiției într-un partener obedient pentru menținerea partidului la putere”. ”Polonia este sub imperiul contrarevoluției și va fi nevoie de timp pentru ca aceasta să scadă în intensitate”.