Tratat cu prioritate în 2011, 2012 și 2013, acum, subiectul aderării la Schengen nu mai este evocat de nici unul dintre oficialii români şi a dispărut de pe agenda publică.
După ce, în urmă cu un an, când aderarea României la spațiul de liberă circulație a fost din nou amânată de miniștrii de interne din Uniunea Europeană, reuniți în consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), premierul Victor Ponta declara că intrarea în Schengen nu va mai fi primul punct de discuții dintre România și partenerii europeni.
Aderarea României la Schengen rămâne un obiectiv, spune acum ministrul Titus Corlăţean, în condiţiile în care nici în această toamnă nu s-a întrunit consensul nici pentru ţara noastră, nici pentru Bulgaria.
Întrebat, la Digi24, dacă el consideră că România va intra vreodată în Schengen, în condiţiile în care aderarea a fost din nou amânată, ministrul de Externe a precizat că în această toamnă nu a fost îndeplinit consensul şi că Bucureştiul nu stă cu mâna întinsă.
„Vă aduc aminte ceea ce şi premierul României a spus acum un an de zile: în clipa în care vom întruni consensul vom face acest pas. Deocamdată, acest consens nu a fost întrunit. Nu pot să vă ascund faptul că, de exemplu, unul din actorii importanţi europeni a făcut un pas înainte – nu voi cita numele acestui actor important – confirmând sprijinul pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Deci e un pas înainte, gestionat discret. Sunt convins că România va intra în Spaţiul Schengen, dar am ieşit din acea zonă de supralicitare a acestei mize. Da, ne dorim să intrăm, rămâne un obiectiv important, dar, încă o dată, nu stăm cu mâna întinsă, am îndeplinit criteriile şi pe canale politice fireşti vom avansa pentru adoptarea acestei decizii prin consens. În această toamnă consensul nu a fost deocamdată posibil”, a precizat Titus Corlăţean.
Întrebat de discuţiile privind o decuplare a României de Bulgaria în acest proces, şeful diplomaţiei a spus:
„E o analiză mult mai complexă. Au fost voci europene, este adevărat, care au spus, nu noi de la Bucureşti, există o diferenţă de ritm, de progrese în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi poate s-ar impune o astfel de separare. Din raţiuni de natură politică, mă veţi înţelege că nu voi face comentarii faţă de Bulgaria. Suntem vecini, suntem parteneri, avem o relaţie foarte bună”, a spus el.
„Ceea ce spunem noi de fiecare dată este că România de 3 ani şi mai bine a îndeplinit criteriile. Mâine dacă s-ar pune problema primului pas, potrivit discuţiei anterioare etapizate, aeroporturile ar putea să intre fără nici cea mai mică problemă, aş adăuga şi spaţiul maritim, din punctul de vedere al României nu ar fi probleme deosebite. Noi ne facem treaba în continuare, e adevărat într-un peisaj politic european care rămâne complicat pentru că România a mai fost prizoniera altor factori care n-au nimic de-a face cu performanţa României în sine, dar vom găsi acele resurse de consens”, a mai spus Titus Corlăţean.
La peste şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România încă fac obiectul unui mecanism special de monitorizare al Comisiei Europene privind reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. În cazul Bulgariei, monitorizarea vizează şi infracţionalitatea organizată.
În plus, aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen a fost blocată de mai multe state UE, în special de Olanda, care au acuzat deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, deşi oficial nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.
