Crăciunul și corectitudinea politică

”Editorialul meu de Crăciun datează din anii 1990, pe când una dintre ocupațiile mele era și jurnalismul”, scrie Paul Craig Roberts, fost adjunct al secretarului Trezoreriei SUA în timpul președintelui Ronald Reagan.

”Editorialul acela era publicat în țară și în străinătate. În fiecare an, erau doi-trei cititori care îmi spuneau că religia este la originea războaielor și persecuțiilor. Acești cititori confundau religia cu abuzurile comise de instituții, fie ele religioase, fie de altă natură. Statele Unite au instituții democratice și instituții legale care să apere libertățile. Cu toate astea, am ajuns acum să avem un stat polițienesc. Să spun că marile cauze ale apariției statului polițienesc sunt democrația și libertățile?

Unii cititori nu știu unde să vadă ipocrizia. Este o diferență uriașă între a proclama niște principii morale care sunt greu de respectat și a proclama niște principii imorale pe care toată lume le poate respecta.

Când eram tânăr, creștinismul era o forță în America. Era o parte din viața majorității americanilor, fie că erau credincioși, fie că nu, iar creștinismul le educa comportamentul. De aceea, în Atlanta anilor 1940 și 1950, nu trebuia să ne încuiem ușa pe timpul nopții, iar băieții și fetele puteau sta singuri toată ziua, în totală siguranță. Când aveam 5 ani, puteam merge kilometri pe jos, de la școală spre casă, fără ca părinților să le fie teamă. Astăzi, părinții nu mai au această independență și pot fi arestați pentru ”punerea în pericol a copiilor”, dacă îi lasă singuri în drumul spre casa.

Influența moralei creștine asupra comportamentului s-a redus dramatic. Chiar și așa, ea a rămas un fundament al civilizației noastre până în prezent.  Dar, pe măsură ce tradiția creștină pălește, barbarismul va ajunge să domnească.

Cealaltă piatră de temelie a culturii noastre este Constituția. Statele Unite sunt Constituția. Fără Constituție, SUA ar fi o altă țară, iar americanii ar fi un alt popor. De aceea, atacurile împotriva Constituției venite din partea regimurilor de la Washington sunt atacuri împotriva Americii, atacuri mai periculoase decât cele comise de teroriști. Nu prea avem ce să facem în fata acestor atacuri, însă nu trebuie să lăsăm ca ignoranța să permită aceste atacuri și nu trebuie să credem în guvernul care spune că siguranța presupune renunțarea la libertățile noastre.

Crăciunul este un moment al tradițiilor. Dacă ați împodobit bradul, să știți ca este o tradiție relativ nouă. Crăciunul are rădăcini vechi, dar, la începutul secolului 20, doar una din cinci familii de americani împodobea bradul. Bradul de Crăciun a devenit un simbol a Sărbătorilor abia în anii 1920. Primul președinte care a aprins luminițele unui brad la Casa Albă a fost Calvin Coolidge.

O altă tradiție sunt cadourile. Când eram copil, cadourile erau mai modeste decât acum, dar chiar și atunci oamenii se plângeau că aceasta sărbătoare a ajuns sa fie comercială. Ne-am obișnuit cu acest consumerism. Vânzările de Crăciun sunt fundamentale pentru orice companie. Totuși, cadourile ne fac să ne amintim de cei din viața noastră și să ne rupem din ritmul alert al vieții, pentru a le transmite acest gând. Decorațiunile și cadourile de Crăciun sunt una dintre legăturile noastre cu cultura creștină care a fundamentat civilizația occidentală de 2000 de ani.

În această cultură contează individul. Fiecare om poate să-și susțină principiile , poate să devina un reformator și poate să lupte împotriva nedreptății. Această putere a individului este caracteristica civilizației occidentale. Ea a făcut ca toți oamenii să fie egali în drepturi, să fie apărați de statul de drept și de libertatea de exprimare în fața tiraniei guvernului. Aceste realizări sunt produsul a secole întregi de luptă și vin din învățăturile creștine. Creștinismul le-a dat oamenilor cuvântul.

Înainte, nu se auzeau decât cei care aveau puterea. Însă în civilizația occidentală se poate auzi vocea tuturor oamenilor integri. Se aude vocea oamenilor de onoare, de cuvânt, a celor care au simțul dreptății. Reformatorii pot să reformeze, investitorii de bună credință pot să investească, antreprenorii pot să construiască întreprinderi, să producă noi produse. Rezultatul este un tărâm al oportunităților. SUA au atras imigranți care împărtășesc valorile noastre, iar aceste valori se reflectă în viețile lor. Cultura noastră a fost absorbită de o mulțime de oameni foarte diverși, dar care au devenit un tot.

În ultimele decenii am pierdut din vedere realizările istorice care au dat putere individului. Rădăcinile religioase, legale și politice ale acestor realizări nu mai sunt învățate în școală, în licee și nici în universități. Ele nu mai sunt respectate de guverne. Vocile al căror ecou s-a auzit peste secole și care ne conectează la propria cultură au fost acoperite de ”politica identității”, de ”corectitudinea politică”, de ”teoria critică a raselor”, de războiul împotriva ”culturii albe”. Rugăciunile au dispărut din scoli, iar simbolurile creștine au dispărut din viața publică.

Creștinismul a fost marginalizat treptat. Cu fiecare an, devine mai greu sa găsești o felicitare care să spună ”Crăciun fericit”. În locul colindelor de Crăciun primim cântece de Crăciun de la Hollywood. Alții flutură steagurile LGBT și BLM. Ne apropiem de momentul în care nu vom putea sărbători Crăciunul decât dacă o facem într-o societate incluzivă, diversă. Altfel, Crăciunul va fi considerat incorect politic și incitare la ură.

Protecția oferită de Constituție a fost redusă de ambițiile politice hegemonice. Detenția pe termen nelimitat, tortura au devenit practici ale guvernului. Progresele istorice au fost uitate. A reapărut tirania.

Diversitatea de acasă și hegemonia din restul lumii au ajuns să erodeze valorile și să distrugă cultura și statul de drept. Este loc suficient pentru diversitate în întreaga lume, nu însă într-o singură țară. Un Turn Babel nu este o cultură. Omul nu poate fi creștin azi, păgân mâine și musulman poimâine. Amestecul valorilor religioase și culturale nu poate da fundament legii.

Americanii datorează mult creștinismului. Indiferent dacă credem sau nu în Hristos, suntem beneficiarii doctrinei morale care a redus tirania și i-a ajutat pe cei slabi. Puterea este calul pe care călărește răul. În secolul 20, acest cal a fost alergat mult, iar în secolul 21 galopul său este si mai puternic. În secolul 20, războaiele pornite din ambiții politice și de mișcări ideologice au curmat milioane de vieți. Mulți au fost uciși pentru că erau membrii unei clase sau a unei rase care erau demonizate de intelectuali și de autoritățile politice. La începutul secolului 21, sute de mii de musulmani din șapte țări au fost uciși și milioane s-au refugiat, din cauza agendei neoconservatorilor de la Washington.

Când se secularizează și se rupe de tradițiile civilizației, puterea nu mai este limitată de scrupulele morale și religioase. Lenin a spus clar asta când a dat definiția propriei dictaturi: ”putere fără limita, bazată pe forță nelimitată”.

Tendința Washingtonului de a-și impune hegemonia asupra cetățenilor americani și a restului lumii se bazează pe folosirea forței și pe puterea care nu dă socoteala nimănui. Accentul pus de creștinism pe fiecare individ face ca o asemenea putere să fie de neconceput. Fie că sunteți credincioși sau nu, sărbătoarea Nașterii Domnului este sărbătoarea unei religii care ne-a făcut stăpâni pe sufletul nostru și pe viața noastră politică pe pământ. O asemenea religie este una pe care și ateii ar considera că merită păstrată.

Acum, în prag de 2022, civilizația vestică, produsul a mii de ani de luptă, este în declin. Degenerescența este peste tot. Oare popoarele Occidentului se vor ridica pentru a-și apăra libertatea și sufletele sau se vor afunda în tirania care și-a ridicat din nou capul?”.