Criza din Franţa. Premierul Lecornu suspendă reforma pensiilor

Premierul francez Sébastien Lecornu pare să fi reuşit să evite pentru moment „criza regimului Macron”. Prim-ministrul a anunţat marţi în faţa Adunării Naţionale suspendarea reformei pensiilor, simbol al preşedinţiei Macron, obţinând clemenţa, cel puţin temporară, a socialiştilor, care au făcut din aceasta o condiţie sine qua non pentru a scuti guvernul de cenzură şi a amâna astfel dizolvarea parlamentului, relatează AFP.

Partidul Socialist (PS) a răspuns că nu va cenzura guvernul, cel puţin nu în acest moment, salutând suspendarea, la fel ca şi sindicatul CFDT, drept o „victorie” şi un „prim pas care permite să se ia în considerare următorii”. Şeful deputaţilor PS, Boris Vallaud, a declarat că doreşte să facă „acest pariu de a oferi (…) un buget echitabil ţării”.

„Vom fi vigilenţi pentru ca vorbele dumneavoastră să se traducă în fapte”, a promis el adresându-i-se lui Lecornu.

Moţiunile de cenzură depuse de RN (extrema dreaptă) şi de La France insoumise (extrema stângă), care vor fi examinate joi dimineaţă, au astfel puţine şanse să fie adoptate.

Cu un discurs sobru, care nu a depăşit jumătate de oră, punctul culminant al unor zile de imensă tensiune politică, Sebastien Lecornu a pronunţat sentinţa aşteptată: „Voi propune Parlamentului, începând din această toamnă, să suspendăm reforma din 2023 privind pensiile până la alegerile prezidenţiale”, a anunţat premierul în hemiciclul Palatului Bourbon.

„Nu va avea loc nicio majorare a vârstei de pensionare de acum până în ianuarie 2028, aşa cum a solicitat CFDT. În plus, durata asigurării va fi, de asemenea, suspendată şi va rămâne la 170 de trimestre până în ianuarie 2028”, a precizat şeful guvernului, aplaudat de deputaţii PS.

Şeful guvernului a confirmat, de asemenea, renunţarea la utilizarea articolului 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea unei legi fără vot (asumarea răspunderii guvernamentale). „Este garanţia pentru Adunarea Naţională că dezbaterea, în special cea bugetară, dar nu numai, în toate domeniile, va continua, va merge până la capăt, până la vot”, a adăugat el.

Executivul poate astfel să spere că va putea respira, după o nouă criză declanşată săptămâna trecută de guvernul Lecornu 1, care nu a rezistat nici măcar o zi, fiind fragilizat din faşă de contestarea preşedintelui republicanilor (LR, centru-dreapta) Bruno Retailleau.

„Unii ar dori să vadă această criză parlamentară transformându-se într-o criză de regim. Acest lucru nu se va întâmpla”, a afirmat prim-ministrul la începutul discursului său.

La un an după dizolvarea foarte criticată a parlamentului din 2024, tensiunea dintre şeful statului şi primul său şef de guvern, Édouard Philippe, a crescut, acesta din urmă ajungând până la a-i recomanda lui Macron să demisioneze după adoptarea bugetului, pentru a permite astfel organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate.

Numit din nou în funcţie, vineri, de preşedintele Macron, premierul Lecornu avea „mână liberă”, a explicat Palatul Élysée.

Marţi dimineaţă, şeful statului a exercitat pentru ultima oară presiuni asupra opoziţiei în cadrul Consiliului de miniştri, calificând moţiunile de cenzură viitoare drept „moţiuni de dizolvare”.

PS, care cerea „suspendarea imediată şi completă” a reformei pensiilor din 2023, confirmarea renunţării la articolul 49.3 şi relaxarea traiectoriei bugetare, ameninţa că va depune propria moţiune de cenzură, marţi seara, în cazul unui răspuns negativ sau evaziv din partea guvernului.

Adoptat marţi dimineaţă în Consiliul de Miniştri, proiectul de buget al statului, care ar urma să fie modificat în mare măsură de Parlament, propune un efort de aproximativ 30 de miliarde de euro şi se bazează pe ipoteze „optimiste” de creştere în 2026, potrivit Consiliului Superior al Finanţelor Publice.

Deficitul va trebui „în orice caz să fie sub 5% la sfârşitul discuţiei” parlamentare, a precizat Lecornu, după ce a prezentat un proiect de buget cu un deficit de 4,7% din PIB.

Premierul a recunoscut, de asemenea, „anomalii” în fiscalizarea averilor foarte mari, dorind „o contribuţie excepţională” din partea celor mai bogaţi în următorul buget.

Lecornu a anunţat, de asemenea, o „conferinţă” privind pensiile şi munca cu partenerii sociali şi a promis un nou efort de descentralizare printr-un proiect de lege ce va fi depus în decembrie.

Prin decizia sa de a nu cenzura guvernul, PS se află izolat la stânga politicii franceze. Preşedinta grupului ecologist, Cyrielle Chatelain, a afirmat că grupul său „va vota cenzura”, criticând „mica suspendare” a reformei.

Acelaşi ton foarte ofensiv a fost adoptat şi de Stéphane Peu, şeful grupului deputaţilor comunişti, care în majoritate vor vota cenzurarea guvernului, chiar dacă şeful partidului, Fabien Roussel, a vorbit despre o „primă victorie”.

„O reformă impusă împotriva întregului popor (…) nu se suspendă, se abrogă”, a insistat şefa grupului Insoumis, Mathilde Panot, refuzând să participe la „salvarea” guvernului.

La dreapta, preşedintele Republicanilor (LR), Bruno Retailleau, a acuzat guvernul că este „ostaticul socialiştilor”.

În ceea ce-l priveşte pe preşedintele RN, Jordan Bardella, acesta a ironizat „grupul prietenilor salvatori ai lui Emmanuel Macron”, al cărui „singur numitor comun” ar fi „teama de urne”.

Tabăra prezidenţială era divizată pe tema pensiilor, iar partidul Horizons al lui Edouard Philippe şi-a asumat responsabilitatea de a-şi exprima rezervele. „Suspendarea reformei pensiilor” este „o soluţie periculoasă”, a avertizat şeful deputaţilor acestui partid, Paul Christophe.

Căderea guvernului „ar costa Franţa mai mulţi bani” decât o „suspendare de câteva luni” a reformei pensiilor, a transmis, marţi dimineaţa, anturajul ministrului justiţiei, Gérald Darmanin, un apropiat al lui Lecornu.