Criza medicală din criza epidemiologică

Ar fi existat o soluţie pentru asigurarea resursei umane din laboratoarele de testare? Desigur. Am fi putut cere cadre din ţări care aveau excedent în acest domeniu. Din China, de pildă.

Criza medicală din criza epidemiologică

Ar fi existat o soluţie pentru asigurarea resursei umane din laboratoarele de testare? Desigur. Am fi putut cere cadre din ţări care aveau excedent în acest domeniu. Din China, de pildă.

Încă din aprilie, ar fi trebuit să ajungem la 100.000 de testări pe zi. Echipamentele puteau fi importate, dar nu şi resursa umană.

Aceasta este adevărata criză medicală în care ne aflăm. Criza adâncă a resursei umane din sistemul nostru sanitar. Ca să ajungem la numărul optim de testări zilnice, ar fi fost necesar să fie instruite pentru tehnicile de testare de trei ori mai multe cadre de laborator decât avem acum în organigramele sistemului. Nici dacă s-ar fi întors peste noapte toate cadrele noastre plecate în străinătate, n-am fi ajuns la necesarul de calificări de testare pentru testări pe scară largă.

Acest fapt ne-a fost ascuns. Dar nu ascunderea realităţii acesteia a creat răul actual din sistem, ci soluţia nebunească pe care au adoptat-o guvernanţii spre a nu fi copleşiţi cu cereri de testare voluntară care să depăşească grav capacitatea noastră limitată: au „inventat” o sperietoare pentru eventualii doritori de testare. Această sperietoare a fost (este) internarea forţată a asimptomaticilor.

Unic în lume pentru că singulară este şi criza noastră de resurse umane în laboratoarele sistemului: un singur cadru calificat acolo unde e nevoie de patru cadre. Diferenţa aceasta n-a putut fi umplută cu oameni calificaţi nici în aprilie, nici în mai şi, iată, nici în iulie.

Când ministrul sănătăţii a anunţat că, gata, ne apucăm şi noi de testări pe scară largă, a ştiut că nu avem cadre necesare nici măcar pentru o scară medie, dar n-a vrut să spună adevărul. Oare de ce? Eram deja în iunie şi opinia publică, gândeau guvernanţii, n-ar fi înţeles de ce nu e rezolvată problema cadrelor după patru luni de luptă cu epidemia.

Chiar aşa… Am fi putut să înţelegem acest element de criză majoră?

Aceşti guvernanţi ne consideră şi proşti, şi de rea-credinţă. Reflexul lor este să ascundă realităţi, nu să se bazeze pe capacitatea noastră de a le înţelege. Cea mai insultătoare este explicaţia lor că internează cu forţa asimptomatici pentru că nu au încredere în autoresponsabilizarea românilor. Li s-a părut mai normală această insultă decât spunerea adevărului că se află în faţa imposibilităţii de a face testări pe scară largă, motiv pentru care au inventat o sperietoare care să-i ţină pe români departe de dorinţa de a se testa.

Consider acest quid pro quo cel mai grav incident din gestiunea românească a crizei COVID-19.

Unui lucru fără cale cale dându-i, multe lucruri fără cale vor urma…

Ce a urmat? Românii au constatat că internările forţate nu pot fi constituţionale (chiar dacă o lege le-ar acoperi) fără aprobare judecătorească pentru fiecare caz în parte. Românii au început să-l privească chiorâş pe doctorul Arafat, care a acoperit cu credibilitatea sa această porcărie. Românii şi-au pierdut încrederea în guvernul român, singular pe planetă prin nefolosirea testărilor pe scară largă.

Ar fi existat o soluţie pentru asigurarea resursei umane din laboratoarele de testare? Desigur. Am fi putut cere cadre din ţări care aveau excedent în acest domeniu. Din China, de pildă.

Distribuie articolul pe:

7 comentarii

  1. @Charlie
    Mai Charlie baiatule, nu ai tu destul creier ca sa pricepi cum devine cazul. Pe la voi pe la Tiraspol probabil ca nu exista cuvantul „preventie”, de aceea nici nu ai cum sa intelegi. Acum astept sa ma faci securist, cominternist,etc. si sa arunci asupra mea tot vocabularul tau limitat cu care iti scrii comentariile. Ai putea insa scrie direct in ruseste daca asta te ajuta in exprimare, ne descurcam noi cu traducerea.

  2. Domnule Buduca, dupa razboi multi viteji se arata si multi primesc onoruri si decoratii nemeritate,de exemplu revolutionarii fara numar de dupa 1990, unii chiar de varsta scolara dar cu parinti influenti. Asa ca ce spuneti dv. aici poate fi valabil doar ca invataura pentru viitor. Desi ma indoiesc de asta, romanii au demonstrat mereu ca au memoria scurta si ca nu invata nimic din propria experienta.

  3. Articol aberant. Testarile fortate nu sunt constitutionale, autorule. Nu exista cadru legal pentru testarea unor persoane asupra carora nu exista suspiciuni puternice ca ar fi infectate. Ca sa existe testare in masa, populatia trebuie sa fie de acord. Mai putin de 50% este de acord. Nu exista cadru legal pentru testarea fortata.

  4. Din C, H, I, N, A? Că nu pot nici să mă gândesc la ce-ați spus, fără să mi se dea șapca pe-o parte. Păi acolo… da, da, acolo, frizerii, coafezele și manichiuristele au carnet de la alt partid. Și parcă nici nu sunt așa perfecți.

  5. Doar o societate creștină poate atinge gradul maxim de civilizației! Orice altă formă de organizare poartă virusul minciunii – se manifestă prin ură împotriva oamenilor la modul concret!

    Manipularea este folosită pentru salbaticirea țării, pentru îndepărtarea poporului de creștinismul ortodox, pentru organizarea (socialist) științifică pe fondul incompetenței și inculturii generale a clasei politice.

    Televiziunile și presa tac, consimt; războiul statului împotriva creștinismului ortodox este autentic!

  6. „Dupa razboi,multi viteji se arata „!
    „E usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune!”(Criticilor mei-M.Eminescu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.