Uniunea Naţională a Judecătorilor din România încearcă să îşi scape, prin presiune publică şi prin acţiuni judiciare, preşedintele, pe judecătorul Dana Gârbovan, de o eventuală sancţiune a Consiliului Superior al Magistraturii. Gârbovan a fost acuzată de către fostul premier Adrian Năstase că şi-a depăşit statutul profesional în urmă cu aproximativ doi ani, atunci când a atacat printr-o plângere prealabilă decizia parlamentarilor de neacordare a avizului pentru începerea urmăririi penale împotriva sa. Urmare a afirmaţiilor lui Gârbovan, fostul premier a sesizat CSM, rugându-i pe magistraţi să se pronunţe cu privire la o eventuală încălcare a Codului deontologic al magistratului. Cererea sa a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară a CSM, urmând ca joi judecătorii să ia o decizie în acest caz.
Judecătorii de la UNJR, joc de glezne cu legea
Imediat după sesizare, UNJR a dat în judecată CSM la Curtea de Apel Bucureşti şi a solicitat ca instanţa să pronunţe o decizie în sensul că CSM nu ar avea dreptul de a emite normele de aplicare a Codului deontologic, deşi această instituţie este cea care a emis Codul şi cea care, conform legii, trebuie să îl aplice. Curtea de Apel a admis cererea UNJR, dar, în urma recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că CSM are dreptul să emită normele de aplicare a Codului deontologic, tocmai pentru că are ca principală atribuţie respectarea, de către magistraţi, a prevederilor din acest cod.
În acelaşi timp în care UNJR îi nega în instanţă dreptul CSM-ului de a emite normele de aplicare a Codului deontologic, membrii acestei asociaţii cereau aceluiaşi CSM ca, în baza normelor de aplicare a Codului deontologic, să îl suspende pe judecătorul Florin Costiniu, implicat în scandalul senatorului Cătălin Voicu. Deşi îi negau acest drept!
Petiţia magistraţilor arată necunoaşterea legii
Într-o scrisoare deschisă, membrii UNJR se consideră ultragiaţi de faptul că Gârbovan este cercetată la cererea lui Năstase, şi susţin că judecătorul nu a făcut altceva decât să „apere democraţia”. Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu precizează că magistraţii au în atribuţii apărarea democraţiei. Mai mult, Gârbovan nu numai că a făcut declaraţii despre un dosar în lucru, fapt interzis în mod expres de aceeaşi lege, dar a şi făcut o plângere, în calitate de judecător şi preşedinte al UNJR, pentru a se constata că neacordarea avizului este nelegală.
În petiţia de miercuri, UNJR susţine că „orice judecător are dreptul de a-şi exprima public opinia asupra unor chestiuni de interes general, care trebuie să fie pe deplin deschise dezbaterii într-o societate democratică”. Numai că nu acesta este adevărul. UNJR nu şi-a exprimat opinia în legătură cu o „chestiune de interes general”, ci cu privire la un caz particular, un dosar în curs de instrumentare, deci în care era început procesul penal. Dovada faptului că nu interesul general i-a mânat să vorbească despre cauza Năstase este că în nici un alt caz „de interes general” asemănător cu cel al fostului premier, UNJR nu a avut o poziţie publică.
Ultima parte a comunicatului lor, însă, arată că UNJR încearcă să determine Consiliul să nu ia nici o poziţie sancţionatorie împotriva lui Gârbovan: „O asemenea abordare a problemei în discuţie poate fi percepută ca o încercare de descurajare a judecătorilor de a mai activa liber în formele asociative şi o intimidare în ceea ce priveşte posibilele acţiuni publice ale acestora pentru apărarea principiilor fundamentale ale democraţiei”.
