Miniştrii europeni de Finanţe au găsit cea mai eficientă modalitate de a-şi ţine bugetele şi datoriile sub control. Să stea cu ochii unii pe alţii, iar la prima abatere să arate cu degetul şi să fluiere a sancţiune. Noul sistem, discutat în cadrul Consiliului European din 7 iunie, cere ca fiecare din cele 27 de guverne UE să-şi estimeze primăvara creşterea economică, inflaţia, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor. Adică aproape cu 6 luni înainte ca proiectul de buget naţional să fie dezbătut în Parlament, în sesiunea de toamnă.
Dacă vreun buget intră pe deficit, guvernul (i)responsabil va trebui să se justifice în faţa celorlalte state cu care contribuie cot la cot la bugetul UE. Iar după ce s-au ars atât de rău cu ciorba grecească, e de aşteptat ca toată lumea să sufle în iaurt la toată lumea. Mai mult, aşa cum a ţinut să sublinieze preşedintele Van Rompuy, şeful şefilor UE, ţările care s-au îndatorat cu peste 60% din PIB vor fi şi mai abitir monitorizate.
Deşi iniţial o astfel de propunere a fost catalogată drept inacceptabilă de ţări grele precum Germania, Marea Britanie sau Suedia, se pare că preşedintele Van Rompuy a reuşit să-şi folosească imensa putere de influenţă în mod discret, dar eficient. În plină criză a deficitelor bugetare, ţările UE au înţeles că numai o aprigă disciplină fiscală le poate salva de la o lungă agonie socială.
Măsura are mari şanse de succes pentru că se bazează pe infailibilul principiu al caprei vecinului. Dar înseamnă renunţarea la orice speranţă în capacitatea sau buna intenţie a guvernelor naţionale de a implementa o politică bugetară responsabilă. Ultimii ani au demonstrat cu prisosinţă că cei învestiţi să gestioneze finanţele unui popor au minţit sistematic atât partenerii externi, cât şi propriii cetăţeni. Un exemplu nefericit este chiar Guvernul român, al cărui ministru de Finanţe a declarat în faţa plenului Parlamentului, nici mai mult, nici mai puţin, că a minţit asupra situaţiei reale a economiei.
Sancţiunile pe care le riscă statele contraveniente vor fi graduale, de la primele semnale că ar putea avea loc o încălcare a Pactului de Stabilitate, cel care stabileşte pragul inflaţiei, deficitului şi îndatorării externe. Ele se pot agrava dacă statul în cauză nu îşi corectează abaterea. Sancţiunile sunt încă la nivelul de propunere. Se vorbeşte despre reducerea finanţării europene, limitarea dreptului la vot în Consiliul de Miniştri sau retragerea fondurilor structurale. Un lucru rămâne cert: sancţiunile vor fi plătite, în ultimă instanţă, tot de cei minţiti, nu de cei mincinoşi.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.