Ideea ca România să găzduiască elemente ale scutului antirachetă a fost vehiculată neoficial încă de la începutul acestui proiect, în perioada administraţiei Bush, dar a revenit cu insistenţă după ce preşedintele Obama a anunţat în toamna anului trecut că sistemul va fi modificat.CSAT a aprobat joi instalarea de componente antirachetă pe teritoriul României începând cu anul 2015, a anunţat joi Traian Băsescu, care a precizat că Acordurile bilaterale dintre SUA-România pe acest subiect vor fi ratificate de Parlament. Şeful statului a mai precizat că invitaţia ca România să participe la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă a fost lansată de preşedintele SUA, Barack Obama, prin intermediul subsecretarului de stat american pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher. Potrivit preşedintelui, pe teritoriul României vor fi amplasaţi "interceptori tereştri", reprezentând componente ale sistemului antirachetă. Calendarul convenit cu americanii vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul României începând cu anul 2015.
Încă din 2005, cotidianul francez Le Figaro scria că România ar putea fi aleasă de americani pentru instalarea unei baze în cadrul scutului antiracheta. Ar fi fost vorba de baterii de rachete Patriot. Explicaţia ziarului francez era, atunci, una simplă: Bucureştiul părea dispus să facă mai multe concesii în această privinţă, spre deosebire de Polonia, stat cu care Washingtonul purta deja tratative pe aceasta temă încă din 2002. Ulterior, a fost aleasă Polonia pentru a găzdui baza pentru interceptoarele scutului antirachetă din Europa.
Preşedintele american Barack Obama a anunţat însă la 17 septembrie 2009 că SUA renunţă la proiectul de scut antirachetă în Europa de Est promovat de predecesorul său George W. Bush. Obama a dat asigurări că noul sistem de apărare antirachetă va fi mai amplu decât precedentul, subliniind că programul balistic iranian rămâne o ameninţare. În aceeaşi zi, secretarul american al apărării Robert Gates a precizat că Statele Unite nu renunţă la instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa, ci intenţionează să le facă mai flexibile, pentru a acoperi nordul şi sudul Europei.
Rusia s-a opus vehement proiectului de scut american antirachetă promovat de fostul preşedinte american George W. Bush, care prevedea instalarea de rachete interceptoare în Polonia şi a unui radar în Cehia, considerându-l drept o ameninţare la adresa securităţii sale.
Scenariul referitor la posibila implicare a României în acest plan a fost vehiculat anterior. Astfel, imediat după anunţul din septembrie al preşedintelui american Barack Obama de a renunţa la proiectul de scut antirachetă promovat de predecesorul său, George W. Bush, în favoarea unui sistem mai puternic, mai inteligent şi mai rapid, presa de rusă şi americană au scris că SUA ar putea instala elemente ale unui scut antirachetă în Turcia, Israel, Bulgaria şi România, după ce au renunţat la Polonia şi Cehia.
Această perspectivă a fost sugerată şi de unii dintre oficialii români. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara în septembrie că "România este în joc" în ceea ce priveşte acest sistem de apărare, asigurând că "nimeni nu va fi lăsat în urmă" şi atrăgând atenţia că ar fi bine ca şi Rusia să fie implicată.
La rândul său, vicepreşedintele american Joe Biden, care s-a aflat la 22 octombrie în Bucureşti, a spus că Statele Unite apreciază în mod deosebit că guvernul României a adoptat "cu bucurie" noul sistem antirachetă şi că l-a înţeles imediat, înaintea altor ţări. "Dumneavoastră aţi înţeles de la început, în timp ce alţi colegi, cum ar fi cei din Polonia, înţeleg abia acum" avantajele noului proiect american ce implică rachete de tip SM-3, a spus Biden.
Teritoriul României nu era acoperit sută la sută de scutul antirachetă, aşa cum era el conceput de precedenta administraţie americană, astfel încât România a susţinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a găzduit în 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO. Tocmai de aceea, România a salutat decizia noii administraţii de a flexibiliza apărarea antirachetă.
Noul plan al SUA pentru apărarea antirachetă va începe în zona de sud a continentului european, axându-se pe interceptarea rachetelor cu rază scurtă şi medie, astfel că "ar fi logic" ca România şi Bulgaria să găzduiască astfel de elemente, a declarat pentru NewsIn, la începutul lunii noiembrie, adjunctul şefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, John Heffern.
Întrebat în acest sens dacă vor fi construite baze în România şi Bulgaria care să fie folosite în cadrul acestei noi arhitecturi, Heffern a răspuns că aceasta ar fi cea mai logică variantă. "Primele etape ale noii arhitecturi de apărare se concentrează pe rachetele cu rază scurtă şi medie. Aşadar, evident, aşa cum este conceput planul, va începe undeva în sud şi vom vedea cum se va dezvolta către nord. Ţările despre care vorbim – România şi Bulgaria – sunt în sud, astfel că ar fi logic ca ele să facă parte din prima şi a doua fază a planului", a punctat oficialul american.
"Nu am iniţiat însă nicio discuţie bilaterală cu vreo ţară pentru a amplasa o astfel de bază. Dorim ca aceasta să fie o misiune NATO şi sperăm că aliaţii vor ajunge la un acord până la summitul de anul viitor de la Lisabona în ceea ce priveşte această strategie. Odată ce se va întâmpla acest lucru, vom avea pus la punct un sistem şi vom colabora individual cu ţările aliate şi poate şi cu partenerii, pentru a determina care dintre circumstanţele geografice şi politice sunt optime pentru elementele acestei arhitecturi de apărare", a explicat John Heffern, adjunct al misiunii permanente a Statelor Unite la NATO.
Presa bulgară relata la sfârşitul anului trecut că NATO urmează să desfăşoare, în cadrul noului sistem antirachetă, componente ale sistemului antirachetă în Bulgaria, Turcia şi România. Potrivit unei surse din Ministerul bulgar al Apărării, citată de publicaţia bulgară Sega, NATO va instala în Bulgaria elemente ale scutului antirachetă în 2012. Sursa a mai spus că sistemul de apărare antirachetă, care urma să fie instalat Polonia şi Cehia, va fi împărţit în câteva componente, care urmează a fi instalate în Bulgaria, Turcia şi România. Publicaţia bulgară scria că sistemul de apărare antirachetă nu va fi poziţionat ca sistem american, ci ca proiect al NATO. De asemenea, potrivit Sega, Alianţa va instala în Bulgaria rachete Patriot, iar la unităţile militare bulgare vor fi desfăşurate baze logistice şi centre de comandă pentru rachetele SM-3, scrie NewsIn.
