Programul guvernamental bazat pe creşteri de salarii, pensii şi ajutoare sociale consumă în acest an 11 miliarde de lei, adică echivalentul a 1,3% din PIB. Informaţia apare în Programul de Convergenţă, document aprobat de Cabinetul Grindeanu, în ultima şedinţă. Cheltuielile cresc cu 4,9 miliarde de lei iar veniturile scad cu 6,1 miliarde de lei. Până în prezent, singurele surse de venituri suplimentare se referă la taxarea în plus a salariilor de peste 3.000 de euro lunar şi repartizarea unei cote minime de 90% din profitul companiilor de stat către acţionari, faţă de 50% cât a fost până în urmă cu câteva luni. La 1 februarie au crescut salariile din administraţia locală cu 20%, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de 843 milioane de lei. Artiştii au primit de la aceeaşi dată 50% spor la salariu, adică 48 milioane de lei. De la 1 martie a crescut pensia minimă la 520 de lei, adică 1.200 milioane de lei în plus la capitolul cheltuieli. Transportul feroviar gratuit pentru studenţi costă 75 milioane de lei iar creşterea burselor studenţeşti 285 milioane de lei în plus. De la 1 iulie creşte punctul de pensie la 1.000 de lei, iar statul va suplimenta cheltuielile cu 2,5 miliarde de lei pentru 2017.
Codul Fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie, a prevăzut scăderea cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Asta înseamnă un minus de 2,2 miliarde de lei la veniturile statului. Eliminarea taxei pe construcţii, tot din prima zi a anului, lasă un gol de 1 miliarde de lei, iar eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi şi creşterea accizei de la 430,71 lei/1000 de ţigarete în 2016 la 435,58 lei/1000 ţigarete în 2017 diminuează veniturile cu 2,86 miliarde de lei. În afară de aceste măsuri moştenite, PSD a venit cu alte câteva, care au impact asupra bugetului. Astfel, scutirea pensiilor sub 2000 lei de la impozitul pe venit generează un minus de 1,2 miliarde de lei la buget, iar neimpozitarea CASS de 900 milioane de lei. Totodată, modificarea cotei de impozitare a microîntreprinderilor la 1% pentru cei care au unul sau mai mulţi salariaţi lasă un gol în veniturile din acest an de 400 de milioane de lei. La capitolul veniturilor suplimentare este trecută eliminarea plafonului maxim de 5 câştiguri salariale medii brute pentru plata CAS, 1,1 miliarde de lei, şi repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru companii naţionale şi societăţi cu capital integral sau majoritar de stat, 800 milioane de lei.
Până în prezent, situaţia încasărilor la buget lasă de dorit. În primele patru luni ale anului curent, ANAF a colectat 68,45 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 1,81 miliarde lei faţă de încasările din perioada similară a anului 2016 (66,64 miliarde lei), respectiv o creştere de 2,7% a volumului veniturilor bugetare colectate, au anunţar reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Comunicarea însă se opreşte aici fără să fie menţionată ponderea acestor venituri în PIB. Ceea ce nu spune Ministerul Finanţelor este că în perioada ianuarie-aprilie 2017, Fiscul a colectat cu 0,36% din PIB mai puţin decât perioada similară a anului trecut (PIB 2016 = 761,4 miliarde de lei, PIB estimat 2017 = 815,2 miliarde de lei). Diferenţa este dată în special de contraperformanţa din primele trei luni din acest an când au fost colectate 23,8% din suma necesară, în condiţiile în care în ianuarie-martie 2016 Fiscul a încasat 25%. Luna aprilie 2017 este prima în care veniturile ANAF-ului se situează la acelaşi nivel cu cele de anul trecut, 2,23% din PIB.
Conform Ministerului Finanţelor, în aprilie 2017 ANAF a colectat 18,03 miliarde lei, cu 1,18 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Pentru 2017, bugetul de stat prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016, iar bugetul general consolidat – care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj – are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.
De unde pot veni banii
Programul de convergenţă aprobat de Guvern prevede mai multe măsuri de suplimentare a veniturilor la buget, astfel încât, susţine Executivul, deficitul bugetar pe acest an şi în următorii să rămână sub limita prevăzută în Tratatul UE, de 3%.
• Introducerea obligaţiei de plată de la data de 1 iunie 2017 a contribuţiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru salariaţii cu timp parţial de muncă cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul de 1450 lei şi care nu desfăşoară în acelaşi timp şi o activitate salarială cu normă întreagă (impact estimat la 620 milioane lei în 2017 şi 1.330 milioane lei în 2018).
• Majorarea începând cu 1 iunie 2017 a nivelului accizei la ţigarete cu 1%, respectiv de la 435,58 lei/1000 ţigarete la 439,94 lei/1000 ţigarete (impact estimat la 90 milioane lei în 2017).
• Modificarea prevederilor OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România- în sensul aplicării mărcii de garanţie proprie exclusiv de către ANPC şi nu de către producătorii interni, importatorii sau vânzătorii cu amănuntul cu scopul simplificării şi creşterii eficienţei actelor de control precum şi a garantării calităţii produselor comercializate către consumatori (impact estimat la 110 milioane lei în 2017).
• Continuarea în anul 2018 a repartizării unei cote de minim 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu ocazia aprobării Situaţiilor financiare ale anului respectiv pentru societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome, prin mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, după caz (impact estimat la 870 milioane lei în 2018).
• Implementarea începând cu 1 iulie 2017 a unui mecanism de plată defalcată a TVA, constând în plata de către instituţiile şi întreprinderile publice a taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii realizate direct în contul furnizorului/prestatorului la bugetul de stat (impact estimat la 180 milioane lei în 2017 şi 420 milioane lei în 2018).
De unde se taie
• Înfiinţarea până la data de 1 iunie 2017 a unei direcţii în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va urmări reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului.
• Elaborarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice până la data de 1 iulie a.c., cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale, informatizarea accelerată a administraţiei centrale şi locale, prioritizarea şi accelerarea investiţiilor publice, revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Subvenţiile de la buget către companiile publice vor fi condiţionate de îmbunătăţirea performanţelor financiare, se vor introduce contracte de performanţă în toate instituţiile publice şi companiile de stat.
• Crearea Sistemului naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică – ANFP va colecta în mod direct datele necesare populării sistemului de la instituţiile şi autorităţile publice.
• Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat: reforma managementului privat la companiile de stat din domeniile strategice cu contracte standard, criterii de performanţă şi plată în funcţie de performanţă.
• Reducerea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor publice cu 5-10%.
• Reducerea cu minim 35% a preţului medicamentelor inovative care şi-au pierdut patentul.
• Achiziţiile făcute de către autorităţile centrale în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile se vor face centralizat, de către o unitate de achiziţii centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri şi servicii se vor diminua cu aproximativ 10 – 15%, imediat ce această unitate va deveni operaţională.
• Menţinerea pensiilor speciale la nivelul stabilit în prezent.
• În vederea utilizării eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestaţii sociale ar fi oportună plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului (ICC) la un nivel maxim cuprins între 5.000 – 10.000 lei, dar şi introducerea cardului social de beneficii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.