Cum arată economia românească acum, în optica BNR

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna septembrie 2016 la -0,6 la sută, uşor sub nivelul prognozat, după ce în luna august ajunsese la -0,2 la sută. Evoluţia s-a datorat declinului preţurilor volatile ale alimentelor. În absenţa efectelor tranzitorii ale tăierii cotei standard a TVA, rata anuală a inflaţiei ar fi atins în septembrie 2016 nivelul de 0,8 la sută, conform Băncii Naţionale a României.

Rata medie anuală a inflaţiei a crescut în septembrie 2016 la 1,7 la sută (de la 2,0 la sută în iunie 2016), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,3 la sută (de la -1,7 la sută în iunie 2016).

Creşterea economică s-a accelerat în trimestrul II până la 6 la sută, pe seama consumului final al gospodăriilor populaţiei, dar şi a formării brute de capital fix. Exportul net şi-a majorat însă contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB. Cele mai recente date statistice arată încetinirea dinamicii comerţului cu amănuntul în primele luni ale trimestrului III, dar şi accelerarea creşterii producţiei industriale, în special datorită ramurii prelucrătoare. Totodată, adâncirea deficitului de cont curent s-a temperat, ca urmare a amplificării intrărilor de fonduri europene, susţin reprezentanţii instituţiei condusă de Mugur Isărescu.

Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat uşor creşterea în septembrie la 1,2 la sută, inclusiv pe seama celui acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, chiar dacă într-un ritm mai lent (ajungând la 56,2 la sută din total credit). Această evoluţie sprijină îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2016, ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Scenariul de bază al prognozei reconfirmă rămânerea ratei anuale prognozate a inflaţiei în teritoriu negativ până în decembrie 2016. De asemenea, se reconfirmă profilul ascendent pe care traiectoria acesteia îl capătă la începutul anului 2017. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să revină în interiorul intervalului de variaţie al ţintei la mijlocul anului viitor şi să se plaseze la finele orizontului proiecţiei în jumătatea superioară a acestui interval. Această traiectorie reflectă atât epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA şi disiparea influenţelor şocurilor dezinflaţioniste globale, cât şi presiunile inflaţioniste exercitate de deschiderea graduală a excedentului de cerere agregată şi de costurile salariale unitare.

Riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei provin atât din mediul intern, cât şi din cel extern. Pe plan intern, acestea au ca principală sursă configuraţia bugetului pentru anul 2017.

Riscurile induse de mediul extern sunt generate, în principal, de incertitudinile persistente legate de creşterea economică globală şi de redresarea economică a zonei euro, în contextul trenării revigorării economiilor emergente majore, al problemelor din sistemul bancar european şi al rezultatului referendumului din Marea Britanie.

Pe baza datelor disponibile în prezent şi în contextul acestor incertitudini sporite, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.