Joi, când președintele Donald Trump își încheia participarea la un Summit NATO pe care l-a transformat într-un adevărat spectacol, în SUA începea cea mai violentă audiere care a avut loc în Congres, după cum scriu mai multe publicații americane. Evenimentele de la Washington l-au interesat pe Donald Trump mai mult decât miliardele de dolari pe care le dorește din partea aliaților europeni, în schimbul protecției americane.
Cetățeanul audiat în Congres, un agent FBI, este un personaj cu totul secundar în anchetele și disputele politice și din serviciile americane de informații care paralizează de doi ani administrația Trump. Cazul său poate fi însă folosit pentru a ajunge la ”peștii mari”, la fostul director FBI, la fostul șef al comunității americane de informații și chiar la fostul președinte Barack Obama, cei care, se presupune, au organizat sabotarea campaniei lui Donald Trump și a viitoarei sale administrații. Cazul agentului FBI este folosit de taberele politice fie pentru a demonstra că Trump este victima unei ”vânători de vrajitoare”, fie pentru a delegitima adminstrația Trump, ca una aleasă datorită influenței Rusiei. Ceea ce s-a întâmplat joi în Congresul SUA merită atenție, pentru că este vorba despre modul în care servicile secrete pot paraliza un guvern, despre cum informațiile secrete se scurg către anumiți jurnaliști ce apoi sunt protejați, în ciuda presiunilor legislativului, despre cum presa ajunge să susțină că sufletul democrației stă în serviciile secrete și mai puțin în opțiunea electoratului.
Un agent se laudă amantei
Congresmanii din Comisia pentru afaceri juridice l-au audiat pe agentul FBI Peter Strzok, acuzat de președintele Trump de ”trădare”, dupa ce s-a aflat despre mesajele cu caracter politic schimbate de acesta și amanta sa, Lisa Page, agenta FBI la rându-i, în timp ce anchetau presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Într-unul dintre mesajele date amantei agentul Strzok arăta că ”îl va opri” pe Trump să devină președinte. După ieșirea la lumină a acestor mesaje, agentul a fost eliminat din echipa procurorului Robert Mueller care anchetează așa-numitul dosar Russiagate. Un alt mesaj din 2016 l-a făcut pe agentul Strzok cunoscut în România. Strzok: „E amuzant să privești și să te gândești [text eliminat]. Nu e de mirare că e așa necioplit dat fiind că e…și acești români nu sunt măcar țigani”. Page: „Serios acum, îi cam urăsc. Sunt sigur [text eliminat] bine. Dar sunt un amestec din necinstea rușilor cu atitudinea de „mi se cuvine” a italienilor. Grețos!”.
Cum se paralizează un guvern
Congresmanii republicani l-au acuzat pe Strzok că opțiunile sale politice i-au afectat activitatea în cadrul FBI, într-o anchetă sensibilă. ”Opțiunile politice nu echivalează cu lipsa imparțialității”, a spus Strzok. Agentului i s-a cerut să confirme numele jurnaliștilor care au obținut informații de al FBI în ianuarie 2017, pentru a deschide scandalul implicarii Rusiei in alegerile din SUA și al legăturilor dintre Trump si Moscova. ”Cine e Corn? Cine e Simpson?”, întreabă un congresman. ”Pentru a răspunde – și aș vrea să răspund… și știți de ce vreau să răspund, pentru că aveți informația asta – nu pot răspunde la această întrebare”, a fost răspunsul lui Strzok. ”Sunt uimit că nu vă permit să răspundeți la aceste intrebari”, a fost reacția președintelui comisie juridice al Camerei Reprezentantilor, cu referire la șefii FBI.
Audierea de 90 de minute din Congres a fost marcată de momente în care aleșii americani au țipat unii la alții și s-au acuzat de sabotarea audierii. Aleșii democrați l-au susținut pe agentul FBI, iar pozitia lor, ca de altfel și a presei anti-Trump, este ca FBI nu a urmărit sabotarea campaniei lui Donald Trump. Argumentul central este că FBI avea probe privind implicarea Rusiei încă din timpul campaniei, însă nu le-a comunicat. ”Aceste informații aveau potențialul să îl învingă pe Donald Trump. Însă nu m-am gândit niciodată să le divulg”, a spus Strzok. Aceeași poziție ca și The Washington Post: ”Audierea a fost o distragere a atenției de la punctul central al teoriilor conspirației cum că președintele și apărătorii sai au fost lucrați de FBI. Dacă agenția ar fi vrut să-i facă rău lui Trump, agenții ar fi putut expune chiar înainte de ziua alegerilor informațiile depre interferența Trump-Rusia”. Ce nu amintesc nici Strzok și nici jurnaliștii anti-Trump este că aceste informatii au fost folosite ulterior pentrua paraliza vreme de doi ani marile decizii ale administrației.
Audierea a dăunat democrației
Se mai remarcă apoi eforturile depuse de presa americană de main stream în apărarea cauzei serviciilor secrete. Agentul Strzok a arătat în Congres că încercările politicienilor de a acuza FBI de partizanat politic ”erodează imaginea FBI în ochii americanilor, eficiența misiunilor FBI și au un efect profund distructiv”. The Washington Post merge chiar si mai departe în apărarea serviciului secret. ”Comisiile de supraveghere din Congres s-au transformat în mașinării conspiraționiste influențate de certurile politice. Rezultatul este afectarea de nedorit a FBI într-un moment în care agenția se concentrează pe împiedicarea atacurilor străine împotriva democrației noastre”, scrie boardul editorial al publicației, sub titlul ”Audierea lui Strzok a dăunat democrației noastre”.
Viitorul va arăta dacă pericolul extern pe care îl invocă jurnaliștii americani justifică libertatea de acțiune în sfera politică lăsată serviciilor secrete sau dacă The Washington Post, ziarul care s-a remarcat prin celebra anchetă Watergate, îngroapă acum o afacere similară pusă la cale, de această dată, de fost administrație democrată împotriva campaniei lui Donald Trump. Până atunci, disputa aleși-servicii secrete ce are loc în SUA și modul în care presa ajunge să susțină că audierea unui agent secret erodează democrația nu poate decât să fie o sursă de inspirație pentru aliații Americii de aiurea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.