Cum influenţează apropierea de granițele Rusiei cheltuielile pentru Apărare

Frenezia sporirii cheltuielilor pentru Apărare este direct proporțională cu apropierea de granițele Rusiei, observă agenția Bloomberg, care identifică România drept țara care și-a majorat cel mai mult bugetul Apărării raportat la PIB în ultimul an, pentru îndeplinirea angajamentului luat în fața aliaților din NATO – atingerea pragului de 2% din PIB. Ținta trebuie atinsă până cel târziu în 2024, însă România, cu o creștere a bugetului Apărării cu 0,5% din PIB față de anul 2016, va atinge acest prag chiar în acest an. România este urmată în acest top al majorării bugetelor Apărării de Lituania și Letonia, în timp ce Polonia și Estonia atinseseră deja cele două procente din PIB. Guvernul Lituaniei are ambiții și mai mari și dorește să ajungă la un buget al Apărării de 2,5% din PIB, până în 2020.

„Cei care se simt mai expuși «amenințării Rusiei» sunt în general mai pregătiți să-și sporească bugetele Apărării“, spune pentru Bloomberg Tony Lawrence, de la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate. „Administrația Trump exprimă, într-un mod mai agresiv, o nemulțumire de lungă durată și nu întru totul nedreaptă a Americii, cum că aliații europeni nu-și asumă partea lor de răspundere“, spune Lawrence. În cazul țărilor cu o economie firavă, atingerea celor două procente este un indicator al voinței politice de a contribui la apărarea comună mai degrabă decât un sprijin substanțial. Un alt mod de a analiza această contribuție este analiza cheltuielilor pentru Apărare pe cap de locuitor. Pe primul loc se află SUA, cu 1.877 dolari pe cap de locuitor anual, Norvegia, cu 1.399 de dolari, și Marea Britanie, cu 907 dolari, urmate de Franța, Danemarca, Olanda, Germania și Grecia. În acest top România se află la coadă, cu 141 de dolari pe cap de locuitor, depășind doar Bulgaria (102 dolari) și Albania (50 de dolari).