
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara în februarie că Ucraina ar putea adera la UE înainte de 2030, dacă va continua reformele la ritmul şi calitatea de la acel moment. Acum, acest calendar este privit cu scepticism de unii oficiali. Iar acest lucru poate afecta procesul de aderarea al Republicii Moldova, care a fost sincronizat cu cel al Ucrainei. Poate reveni în actualitate polemica iscată în urmă cu 15 ani (când la Chișinău avusese loc o altă ”revoluție” pro-europeană), când Republica Moldova a fost inclusa în nou creatul Parteneriat Estic, alături de multe republici ex-sovietice, dintre care Ucraina și Belarusul erau considerate o ”pietre de moară”. Parteneriatul Estic a fost o inițiativă polono-suedeză, în vreme ce România a încercat sincronizarea aderării Republicii Moldova la UE cu țările din Balcanii de Vest, cu șanse mai mari de a se alătura UE.
Acum, se pare că nu doar vetoul Ungariei cu care amenință Viktor Orban este piedica în calea aderării până în 2030. Ucraina „este o ţară mare, importantă şi situată strategic, iar lucrurile nu pot fi ascunse sub preş”, a declarat un diplomat al UE, citat de Reuters. Un al doilea diplomat UE a declarat că se văd „progrese impresionante din partea Ucrainei, mai ales având în vedere războiul, dar procesul de aderare la UE este dificil şi de lungă durată”.
Săptămâna trecută, în Ucraina, oficialii europeni au subliniat că respectarea statului de drept este o condiţie prealabilă pentru aderare. Mesajul a fost parţial o reacţie la măsurile luate pe 22 iulie pentru a stabili un control mai mare al procurorului general, o persoană numită politic, asupra biroului anticorupţie al Ucrainei şi asupra unei unităţi specializate de urmărire penală. Protestele au determinat conducerea Ucrainei să inverseze rapid cursul, dar episodul a atras atenţia celor mai apropiaţi parteneri ai Kievului. „Ceea ce s-a întâmplat pe 22 iulie nu ar trebui să se mai repete niciodată”, a declarat Kos în interviu, avertizând asupra riscului de a pierde încrederea ţărilor membre ale UE şi subliniind că totul trebuie corectat „până la capăt”. „Nu s-a terminat încă”, a punctat ea. „Singura îngrijorare este cum şi cât va dura, nu dacă se va întâmpla”, a spus Kos. Taras Kacika, viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană, a declarat pentru Reuters că ţara sa „va continua să implementeze reformele în conformitate cu angajamentele sale internaţionale”.
UE „nu poate accepta un nou stat membru care nu respectă în totalitate statul de drept”, a declarat comisarul UE pentru extindere, slovena Marta Kos, într-un interviu acordat Reuters în Ucraina. Kos a explicat că „pentru a-ţi demonstra ataşamentul, o parte a acestui proces este să fii foarte strict”. E a adăugat că, în ceea ce priveşte reformele în domenii precum agricultura şi mediul, „acum va urma munca grea”.
mare minune să mai avem o țară cu numele ăsta în 2030! cel mult una mult micșorată față de cea de acum.
tomlin spune:
07 oct. 2025 la 10:52
Postare semnata in fals de un inept (Charlie) !
Republica Moldova daca chiar atit de mult isi doreste sa intre in EU si la fel in NATO ,sa inceapa demersurile pt.a revenii la tara mama de unde a fost furata .
Distinsul gazetar filor..a iesit iar(si iar) a cata oara,pe aratura
Primo: UE va renunta la Ungaria, care e neglijabila dpdv economic si militar,decat la aderarea Ucrainei
Secundo: mai degraba devine Republica Moldova o piatră de moară legată de Ucraina
Drept pedeapsa distinsul gazetar,care ne-a obisnuit cu pozitiile lui anti/contra sa refaca articolul si sa-l rescrie de 100 de ori
Ucraina este cea mai coruptă țară ,despre ce democrație să vb
După război ukruina va deveni un nomansland. Vezi Libia, Siria, Somalia, Sudan și alte state „demoncratizate” de „civilizații” lumii.