Cum putem reduce facturile la electricitate

Un preț plafonat pe grupe de consumatorii casnici în funcție de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesității de economisire a energiei și programe de eficientizare a consumului casnic de energie bazate în primul rând pe schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de creștere a eficienței energiei, ar aduce o reducere a consumului de energie electrică în România cu circa 5%, dar și facturi mai mici la consumatorii casnici care folosesc energia electrică pentru încălzite cu 46% și facturi medii mai mai mici cu aproximativ 10% pentru consumatorii casnici față de situația din prezent.

Consum mare de energie electrică nu înseamnă neaparat consumatori bogați

Urmarea unei analize a Asociației Energie Inteligentă se pot identifica următoarele situații pe care le întâlnim în practică:

1. Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivelul subzistenței energetice cu un consum mediu de circa 55 kWh/luna (ipoteză: circa 47% din locuințele din România se găsesc în mediu rural sau periurban și se apreciază că se încadrează în această categorie )

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,68 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de circa 37 lei.

2. Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivel mediu de consum de circa 180 kWh/luna (ipoteză: cca 25% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care nu au sisteme de aer condiționat și se apreciază că se încadrează în această categorie)

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,8 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de circa 144 lei.

3. Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI cu un consum mediu de circa 280 kWh/luna (ipoteză: circa 19% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care au sisteme de aer condiționat și se apreciază că se încadrează în această categorie)

*) Putere medie zilnică

Consumatorii beneficiază parțial de preț plafonat de 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh și preț de piață de circa 2,5 lei/kWh pentru diferența între prețul 255 kWh și consumul realizat, factura lunară fiind la un nivel de circa 165 lei.

4. Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI dar folosește anumite echipamente suplimentar (boiler) cu un consum mediu de circa 360 kWh/luna (ipoteză: circa 5% din imobilele din Romania folosesc boilere electrice pt ACM)

*) Putere medie zilnică

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de circa 2,5 – 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de circa 900 – 1404 lei.

5. Consumatorii de energie electrică care stau în general la casă și au un consum care au un nivel de confort specific secolului XXI dar foloseste anumite echipamente suplimentar (boiler, hidrofoare, încălzire electrică) cu un consum mediu de circa 700 kWh/luna (ipoteză: circa 3% din locuințele din România folosesc energie electrică pentru a se încălzi )

*) Putere medie zilnică

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de circa 2,5 – 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de circa 1750 – 2730 lei.

6. Consumatorii de energie electrică care au un nivel de consum de peste 1500 kWh/luna ca urmare a marimii imobilelor de peste 500 mp (ipoteză: circa 1% din locuințe au o suprafață mai mare de 500 mp) – consumatorii bogați

Se poate observa că numărul consumatorilor asimilați ca fiind bogați pentru că au un consum mai mare de 300 kWh/medie lunară înseamnă un procentaj de circa 9% din totalul consumatorilor de energie din România, dar dintre aceștia 8% sunt consumatori de energie care nu sunt nici pe departe bogați, dar pe care soarta i-a adus în situația de a avea un astfel de consum datorită: lipsei sursei alternative de combustibil pentru prepararea apei calde menajere, încălzirii locuinței, asigurării apei din puțuri forate prin hidrofoare etc.

Legea protejării consumatorilor trebuie să aibă o abordare unitară pentru aceleași categorii sociale și să nu creeze diferențe atât de mari: o familie cu aceleași venituri, care stau în locuințe similare să achite prețuri atât de diferite – familia care a avut noroc să fie conectată la gaze să achite circa 144 lei/lună pentru energie electrică (la un preț plafonat de 0,8 lei/kWh) și o altă familie care nu a avut acces la gaze să achite lunar pentru energie electrică circa 1750 lei/lună (la un preț neplafonat de 2,5 lei/kWh).

Un alt aspect alarmant este faptul că pentru stabilirea consumului pentru determinarea plafonului s-a ales anul 2021, an în care consumul pentru consumatorii rezidențiali a fost cu circa 10% mai mare decât în anul 2020. În primele 8 luni ale anului 2022 comparativ cu anul 2021 consumul populației este cu 8% mai mic (conform dartelor INS). Cu alte cuvinte, alegerea bazei de consum a anului 2021 a făcut ca un număr mai mare de consumatori să nu se încadreze în baremurile stabilite, respectiv să nu aibă acces la plafonare, conform unui consum mediu într un an normal.

”Invocarea măsurii de introducere unui nou plafon de 255 kWh/lună ca fiind o masură de creștere a eficienței, considerăm că nu are elemente care să determine creșterea eficienței la consumator prin elemente de preț. Ideeal ar fi ca un comportament de eficientizare să se realizeze prin impozitare diferita în funcție de clasa energetică a imobilului, care ar permite și evidențierea în mod concret a nivelului veniturilor medii ale proprietarilor imobilelor și ar putea determina politici publice locale de eficiență energetică cu adevărat eficiente. Totuși, dacă se dorește ca prin elemente de preț să se determine un comportament de reducere a consumului de energie electrică, construcția legii trebuie să fie realizată astfel încât, să determine un comportament specific de eficientizare a consumului și consumatorul să poată prin acțiunile realizate să urmărească concret rezultatul acțiunilor sale – factuta mai mică la energie electrică. Consider că toți consumatorii din România care consumă până la un nivel mediu lunar de 700 kWh energie electrică, adică inclusiv cei care folosesc energia electrică pentru ACM și încălzire (considerând că cei peste acest consum înseamnă case foarte mari, peste 500 mp suprafață utilă), ar trebui să beneficieze de un tratament egal în ceea ce privește prețul plafonat”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Ce ar însemna aceasta :

Astfel, un nou preț plafonat pe grupe de consumatori casnici, în funcție de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesității de economisire a energiei și programe de eficientizare a consumului casnic de energie exclusiv bazate de schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de eficientizare a energiei, ar aduce o potențială reducere a consumului de energie electrică în România cu 5%, dar ar aduce și facturi mai mici la consumatori, susține Asociația amintită.