Cum unioniștii și pro-europenii pot face jocul Rusiei la Chișinău

O nouă rundă de proteste ar putea amenința stabilitatea guvernului şi aşa slăbit al Republicii Moldova, scriu specialiştii de la Agenţia Americană Independentă de Strategie şi Prognoză Stratfor, într-o analiză publicată pe site-ul Stratfor, citată de Deschide.md. Protestele, programate pentru 16 mai, au la bază impulsul dat de protestul de amploare din 3 mai. Momentul ales pentru aceste proteste este unul nepotrivit pentru Republica Moldova: Coaliția de guvernământ nu deține majoritatea în guvern, iar țara se confruntă cu o criză economică. Dacă protestele vor slăbi şi mai mult guvernul sau dacă acesta va fi demis, aceasta ar putea încetini și mai mult procesul de integrare a Republicii Moldova în structurile europene.

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie au dus la formarea unui guvern minoritar. Deși guvernul are în componenţă două partide nominal pro-occidentale (PDM și PLDM), procesul de luare a deciziilor la nivel legislativ depinde de comuniştii din PCRM, care au o poziţie pro-rusă. Republica Moldova se confruntă cu provocări economice semnificative. Economia sa este strâns legată de Rusia, în special prin remitențe. Astfel fluctuațiile în valoarea rublei rusești au condus la o slăbire a monedei Republicii Moldova. Mai mult ca atât, interdicția Rusiei a importului anumitor produse agricole din Republica Moldova a prejudiciat agricultorii țării, care au fost nevoiţi să caute alte piețe de export pentru produsele lor.

În plus, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a publicat un raport la începutul lunii mai privind dispariția unui miliard de dolari din trei bănci din Republica Moldova, ridicând gradul de nemulțumire a populaţiei. Raportul, efectuat de compania americană „Kroll” la comanda Băncii Naţionale a Moldovei, era doar un produs confidențial al unei prime etape dintr-o investigație, dar mai multe grupuri de opoziție s-au folosit de el și au organizat proteste de proporţii împotriva corupţiei la nivel guvernamental. Zeci de mii de oameni au participat pe 3 mai la un protest în capitală, solicitând guvernului să ia măsuri împotriva corupției și cerând demisia mai multor oficiali de top.

Forța principală din spatele acestui protest a fost „Platforma Civică pentru Demnitate și Adevăr”, un grup înființat recent şi care ar fi finanțat de Viorel și Victor Țopa – doi oameni de afaceri din exil. Aceştia se opun lui Vladimir Plahotniuc, vicepreședintele Partidului Democrat, păpuşarul scenei politice din Republica Moldova. Cei doi pretind că Plahotniuc ar fi expropriat o parte din proprietatea lor și le-ar fi orchestrat acuzații penale pe motiv politic. Protestatarii i-au dat guvernul un termen de două săptămâni pentru a satisface cererile lor privind demisia unor membri ai coaliției de guvernământ și acțiunile guvernului cu privire la dispariția miliardului de dolari. Protestatarii, de asemenea, au anunțat şi o grevă. Dacă guvernul nu îndeplinește aceste cereri până pe 17 mai, este foarte probabil să fie organizat un alt protest.

„Tinerii Moldovei”, o organizaţie care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România vecină, de asemenea, foloseşte scandalul bancar pentru a stimula opoziția faţă de guvern. La 16 mai organizaţia intenționează să organizeze un protest la Chișinău și există indicii că membri ai Platformei Civice pentru Demnitate și Adevăr vor participa la marșul unioniştilor, la fel cum „Tinerii Moldovei” sau suţinut activitatea Platformei Civice.

În ciuda arestului la domiciliu a influentului om de afaceri Ilan Shor, în cazul dispariției miliardului de dolari, există o îngrijorare larg răspândită în Moldova cu privire la modul în care guvernul va gestiona această situaţie. Într-un moment în care nemulțumirea asupra activităților guvernului și greutăţile economice ale țării este în creștere, viitoarele proteste ar putea destabiliza semnificativ fragilul guvern minoritar al Republicii Moldova sau chiar ar putea conduce la căderea acestuia. Există deja semne că guvernul este îngrijorat de potenţialul impactul al protestelor. De exemplu pe 13 mai guvernul i-a interzis liderului „Acţiunea 2012”, George Simion, intrarea în Republica Moldova („Acţiunea 2012” este o organizaţie care sprijină unirea României și a Republicii Moldova).

În contextul alegerilor locale programate pentru luna iunie, neliniștea și indignarea populaţiei faţă de scandalurile legate de corupție ar putea afecta partidele pro-occidentale și ar putea avantaja partidele cu o clară orientare spre Rusia, cum ar fi socialiştii şi comuniştii. Liderul partidului pro-rus „Patria”, Renato Usatîi, a anunțat la începutul lunii mai că se va întoarce din exilul din Moscova pentru a participa la alegerile locale.

Pentru Uniunea Europeană, slăbirea sau căderea guvernului Republicii Moldova, în special înaintea summitului de la Riga din 19-20 mai, este un semn clar al încetinirii și poate chiar al inversării procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. În același timp, expulzarea lui George Simion (cetățean român) va complica relația Republicii Moldova cu România – cel mai mare aliat al său în Uniunea Europeană. Pentru Kremlin, neliniștea și divizarea în cadrul Guvernului Republicii Moldova ar asigura continuitatea eforturilor Rusiei de a bloca integrarea Moldovei cu instituțiile occidentale, cum ar fi Uniunea Europeană și NATO.

Amplasarea geopolitică a Republicii Moldova, prinsă între Ucraina și România, precum și confruntarea de lungă durată cu teritoriul său separatist, aflat sub influenţa Rusiei, Transnistria, face țara un important partener strategic pentru Occident. Cu toate acestea, nemulțumirea populaţiei, agravată de proteste, va slăbi poziția Republicii Moldova și va submina și mai mult perspectivele sale de integrare cu Occidentul.