Curtea de Conturi albeşte imaginea Monicăi Iacob-Ridzi

Curtea de Conturi spală, mai ceva ca un detergent, imaginea fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi, acuzată de DNA că ar fi dispus plăţi abuzive la evenimentele legate de Ziua Tineretului.

Botez cu ştaif în „famiglia” Iacob-Ridzi

De cotidianul.ro - Autor
Curtea de Conturi albeşte imaginea Monicăi Iacob-Ridzi

Curtea de Conturi spală, mai ceva ca un detergent, imaginea fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi, acuzată de DNA că ar fi dispus plăţi abuzive la evenimentele legate de Ziua Tineretului.

Botez cu ştaif în „famiglia” Iacob-Ridzi

Curtea de Conturi spală, mai ceva ca un detergent, imaginea fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi, acuzată de DNA că ar fi dispus plăţi abuzive la evenimentele legate de Ziua Tineretului.

Site-ul Lumea Justiţiei a publicat „Decizia nr. 10 a Curţii de Conturi, din 27 august 2010, privind abaterile de la legalitate şi regularitate asupra situaţiilor financiare întocmite în anul fiscal 2009 de către fostul Minister al Tineretului şi Sportului (MTS).

Instituţia abilitată să verifice oportunitatea şi legalitatea cheltuirii banului public a ajuns la o concluzie oficială extrem de surprinzătoare şi diametral opusă celei a DNA, care a solicitat Parlamentului încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru.

Curtea de Conturi reţine, în decizia citată, că toate plăţile legate de evenimentele Zilei Tineretului din mai 2009 au fost făcute „fără aprobarea ordonatorului principal de credite”, adică a ministrului Ridzi, care, prin rezoluţia de începere a urmăririi penale dată în august 2009 de procuroarea Mariana Alexandru, a fost acuzată că, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăţilor către cele două firme (SC Artisan Consulting SRL şi SC Mark SRL), pe baza unor documente justificative întocmite cu încălcarea dispoziţiilor legale, ceea ce a avut drept rezultate plăţi pentru servicii neprestate, mai mari decât preţul de piaţă al serviciilor ori triple, pentru o singură prestaţie”.

Prezentăm principalele concluzii ale deciziei Curţii de Conturi:

– referitor la evenimentul organizat în Parcul Al. Ioan Cuza, din Bucureşti în data de 2 mai 2009 (…) au fost efectuate plăţi în valoare totală de 18.856,48 lei „fără ca documentele premergătoare acestora să fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonanţă de plată), iar din aceasta, pentru suma de 2.008,60 lei nu au fost întocmite documente justificative prevăzute atât de legislaţia în vigoare, cât şi de metodologia aprobată prin OMTS nr. 456/02.04.2009 prin care să se confirme că fondurile publice au fost cheltuite conform destinaţiei stabilite prin nota de fundamentare;

– acelaşi lucru a fost constatat de Curtea de Conturi şi în cazul acţiunii „De 2 ori mai tânăr”, desfăşurată la Costineşti în perioada 29.04.2009 – 03.05.2009. Astfel, plata sumei de 40.925,56 lei din capitolul bugetar 65.01.59.22 s-a realizat fără ca „documentele premergătoare să fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite”, iar pentru suma de 19.385,65 lei nu au fost întocmite documente justificative prevăzute de legislaţia în vigoare şi de metodologie. Auditorii menţionează că această acţiune nu a fost prevăzută în programul de achiziţii publice, nici anterior desfăşurării acesteia şi nu s-a regăsit nici în forma actualizată întocmită în 16.12.2009;

– în perioada aprilie – iunie 2009 au fost efectuate plăţi pentru cheltuielile curente ale instituţiei fără ca angajarea şi ordonanţarea la plată să fi fost aprobată în prealabil de ordonatorul principal de credite şi nici de alte persoane care ar fi putut fi împuternicite în acest sens.

Constatările Curţii de Conturi sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât niciunul dintre înalţii funcţionari ai ministerului, care au semnat în realitate plăţile ce au făcut obiectul acuzaţiilor cercetate de DNA, nu a fost pus sub învinuire, aceştia fiind audiaţi în simpla calitate de martori.

În acelaşi timp, trebuie menţionat că Monica Iacob-Ridzi nu a recunoscut, pe parcursul îndelungat al întregii anchete a DNA şi a Parlamentului, că nu a semnat plăţile pentru organizarea manifestărilor de Ziua Tineretului. De asemenea, fostul ministru nu a spus niciodată că doar subordonaţii săi se fac vinovaţi de acuzaţiile din rechizitoriul DNA, ea asumând-şi practic întreaga vină. În plus, Monica Iacob-Ridzi s-a lăudat mereu că a reuşit să ofere tinerilor, de ziua lor, distracţie şi spectacole de bună calitate. Deci constatările recente ale Curţii de Conturi, care aruncă vina pe directorii din minister, sunt cel puţin ciudate în contextul dat.

Ridzi contraatacă: „Procurorii au făcut exces de zel şi au ignorat legea”

Fostul ministru al Tineretului Monica Iacob-Ridzi a trimis Comisiei juridice din Camera Deputaţilor punctul său de vedere faţă de acuzaţiile care i se aduc în cazul solicitării DNA de extindere a urmăririi penale şi încuviinţare a percheziţiei informatice.

Monica Iacob-Ridzi este acuzată, într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii, în formă continuată. Prejudiciul în acest dosar este de 100.000 de lei, creat în urma achiziţionării de către MTS a unor produse electronice, printre care şi laptopuri, un frigider, au declarat surse judiciare.

Potrivit „Jurnalului Naţional”, Monica Iacob-Ridzi aduce o serie de acuzaţii procurorilor DNA. „Pentru a justifica necesitatea procedurală a efectuării unei percheziţii în general (şi a uneia informatice în special), procurorii trebuiau să arate că eu m-aş fi opus la punerea la dispoziţia anchetei a unor date sau documente ori informaţii deţinute pe suporturile informatice la care se face referire, sau că aş fi tăgăduit deţinerea acestora (…) . Or, potrivit art. 100 C.p.p, efectuarea percheziţiei domiciliare (deci, şi a celei informatice) se poate dispune „când persoana căreia i s-a cerut să predea vreun obiect sau vreun înscris tăgăduieşte existenţa sau deţinerea acestora (…)”, afirmă fostul ministru.

Ridzi conchide, după prezentarea mai multor argumente, că în acest caz „procurorii afirmă în referatul înaintat Camerei Deputaţilor, în ignorarea celor mai elementare principii ţinând de prezumţia de nevinovăţie ori de imparţialitatea ce ar trebui să guverneze activitatea unor reprezentanţi ai Ministerului Public, că datele din anchetă că eu am utilizat sistemul informatic şi adresa personală de poştă electronică, arată prejudecăţile sub imperiul cărora se derulează această anchetă. Toate aceste discuţii interceptate sus-menţionate puteau şi sunt de natură a clarifica probatoriu implicarea mea subiectivă şi faptică întru comiterea unor posibile fapte penale. Este, aşadar, evident nu numai că procurorii anticorupţie deţin în acest moment toate elementele legate de neimplicarea mea în infracţiuni ţinând de criminalitatea informatică, dar şi că, prin solicitarea unui aviz de percheziţie, la peste 6 luni de la începerea urmăririi penale şi la peste 9 luni de la declanşarea scandalului mediatic ţinând de evenimentele de la 2 Mai, acest demers este pur formal”.

Monica Iacob-Ridzi, care a născut un băieţel în 22 aprilie, este în concediu de maternitate, astfel că nu a putut fi audiată de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Totuşi, deşi aflată în concediu, Ridzi a fost prezentă în şedinţa prelungită a Camerei din iunie, când Mircea Ştefan Minea, propus de PDL, a fost desemnat judecător la Curtea Constituţională. Urmare a acestui fapt, reprezentanţii PNL în conducerea Camerei au solicitat chemarea la audieri în Comisie a Monicăi Iacob-Ridzi sau sesizarea Poliţiei pentru a se verifica dacă aceasta se află în concediu.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.