Suspendarea congresului PNL și judecătorii din spatele deciziei – OPINIE

Decizia Tribunalului București de a suspenda congresul PNL în care Ilie Bolojan a fost ales președinte al partidului a stârnit controverse. Cu trei zile înainte ca procesul să fie înregistrat, președintele delegat al instanței, judecătorul Cosmin Sterea Grossu, propunea crearea unor completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice, ONG-urile și sindicatele — completuri formate din doar șase judecători, aleși fără vreo motivare publică a criteriilor. Prima dată despre acest subiect a scris G4Media.

Fără a motiva pe ce criterii a ales șase judecători, din 32 câți numără secțiile a 3-a și a 5-a, Sterea Grossu a propus, iar colegiul de conducere al instanței a aprobat ca dosarele privind partidele politice, ONG-urile, sindicatele să fie judecate doar de Oana Evelina Vîlcu, Mihaela Luciani, Diana Camelia Preduț, Greta Sorina Rodean, Ionuț Sergiu Dîrvaru și Roxana Stoica.

Cine sunt judecătorii aleși

Prima decizie de suspendare a unei decizii de partid a fost luată de Oana Evelina Vîlcu. Ea a fost numită judecător la Judecătoria Ploiești, locul care l-a propulsat pe alt judecător, Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În șase ani a ajuns la Tribunalul București, delegată la cererea președintelui Curții de Apel București, celebra Liana Arsenie.

Mihaela Luciani, fostă Ghebaura, era detașată de CSM din 15 septembrie 2023 la Ministerul Justiției. În toamna acelui an, ministru al Justiției era Alina Gorghiu, contestatară a lui Ilie Bolojan. Așadar, în urmă cu 3 ani, Gorghiu a solicitat detașarea lui Luciani la minister, iar astăzi președintele Tribunalului București, Sterea Grossu, o alege pe Luciani să judece o speță în care reclamantă e și Gorghiu.

În apărarea șefei ÎCCJ

În octombrie 2025, Diana Camelia Preduț era delegată de același CSM ca președinte al Judecătoriei Slatina pentru o perioadă de 6 luni. În iulie, anul următor, a promovat la Tribunalul București.

Ionuț Sergiu Dîrvaru a fost, până la începutul acestui an, detașat ca președinte al Judecătoriei Răcari. Din această funcție a semnat, în noiembrie 2025, un comunicat în apărarea Liei Savonea, după șirul de eliberări ale unor acuzați de corupție de către instanța supremă. „Discreditarea publică a președintelui instanței supreme, prin manipulare și dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democrație prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului”, se arăta în comunicatul semnat atunci și de Dîrvaru.

Roxana Stoica, pe când judeca la Judecătoria Sectorului 5, a confirmat amenda de 6.000 de lei primită de edilul Capitalei Nicușor Dan, actual președinte al țării, de la Inspectoratul de Stat în Construcții pentru neemiterea în 30 de zile a unei autorizații de construire. În aprilie 2023, CSM a delegat-o în funcția de președinte de secție, iar acum a promovat la Tribunalul București.

Preferatul CSM

Cosmin Sterea Grossu, actualul președinte delegat al Tribunalului București, a fost protagonistul unui scandal când a fost propus să ocupe această funcție de către președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, fără ca acesta să fi judecat mai mult de o lună la tribunal.

În condițiile în care postul de șef al instanței era blocat de mai mulți ani, după ce judecătoarea Laura Radu a fost aleasă în CSM, același consiliu l-a delegat pe Grossu ca șef, deși existau și alți candidați care și-au exprimat acordul pentru delegare. Alesul a fost Sterea Grossu, judecător cu facultatea de drept făcută la Academia de Poliție și aprig contestatar al lui Ilie Bolojan pe rețelele de socializare. Era atunci detașat la CSM, unde s-a ocupat de implementarea sistemului reJust și a fost membru în comisiile care aprobă modificările aduse aplicațiilor ce sunt implementate în sistemul judiciar (ECRIS, OptimApp).

ECRIS este aplicația care repartizează și gestionează dosarele în instanțele de judecată.

Pe 27 mai, Sterea Grossu scria pe Facebook că „președinții Tribunalelor din România respingem strategia asumată fățiș la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societății și atragem atenția public că nu mai suntem dispuși să acceptăm atitudini iresponsabile și umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri”, iar în septembrie, anul trecut, el vorbea „despre adevărul din spatele campaniei de demonizare a magistraturii”.