Președintele Nicușor Dan are în față două amenințări cu șanse mai mici sau mai mari de reușită: suspendare și anticipate. Depinde parțial și de jocul pe care îl va face George Simion, dar și de voința altor factori politici.

AUR, partidul condus de George Simion, vorbește încă din 2025 despre două scenarii pe care și le dorește: alegerile parlamentare anticipate, prin care ar câștiga, conform sondajelor, cel puțin 10% în plus, și suspendarea președintelui.

Cotidianul a obținut, pe surse, informația că în conducerea AUR s-ar fi decis ca partidul să-și sporească influența în Parlament prin recrutarea mai multor parlamentari nemulțumiți de taberele actuale din legislativ. Alte surse, însă, infirmă că s-ar fi luat o decizie în CNC-ul partidului de zilele trecute pe acest subiect.

Ce este cert e faptul că AUR a anunțat printr-un comunicat de presă strategia votată unanim de conducerea partidului. Prin aceasta, partidul reconfirmă intențiile enunțate încă de anul trecut. Formațiunea condusă de George Simion a decis să meargă în paralel cu două demersuri tot mai prezente în discursul public.

„Toți cei 135 de membrii CNC AUR prezenți la ședință au votat, în unanimitate, demararea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan și a dialogului cu celelalte forțe politice în acest sens.

Totodată, membrii CNC AUR au votat, în unanimitate, pentru reîntoarcerea la popor prin începerea procedurilor în privința alegerilor anticipate”, a anunțat AUR într-un comunicat de presă.

Nicio noutate, teoretic, din punct de vedere al partidului. Dar contextul tot mai tensionat de după demiterea lui Bolojan face cele două variante tot mai plauzibile. S-ar putea, însă, ca AUR să fie nevoit să aleagă între cele două scenarii.

Scenariul 1: Alegerile anticipate

George Simion vrea anticipate deja de multă vreme. În noiembrie 2025, liderul AUR deja folosea în discursul său cotidian ideea anticipatelor, pe fondul unei creșteri vertiginoase a AUR în sondaje. „Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, scria Simion într-o postare pe Facebook.

Discursul anticipatelor a rămas o linie constantă pentru AUR. Încă de la depunerea moțiunii de cenzură împreună cu PSD, liderii partidului propuneau drept soluție după debarcarea lui Bolojan realizarea unui scrutin anticipat. De altfel, AUR vedea moțiunea drept un prim pas către urne.

„Ne uităm la această moțiune de cenzură ca la un pas către anticipate”, a spus Petrișor Peiu, șeful senatorilor AUR, la TVR Info, imediat după depunerea moțiunii.

În acel moment, însă, AUR era singura formațiune care părea să-și dorească anticipate. PSD, PNL și USR erau, în cel mai bun caz, la scorurile obținute în 2024, în timp ce partidul lui Simion aproape că-și dublase popularitatea.

„PNL este pregătit”

De atunci, însă, prin martirizarea lui Ilie Bolojan, sondajele indică o creștere importantă a susținerii pentru PNL mai ales. Conform INSCOP, într-un sondaj pentru luna mai, PNL avea peste 21% intenția de vot în cadrul electoratului mobilizat, în timp ce USR se apropia de 11%. Comparativ, în aprilie, aceeași casă de sondare dădea partidele mai sus menționate la 16,9%, respectiv 14,4%.

Probabil din acest motiv, premierul interimar a început să-și nuanțeze declarațiile. Deși în continuare spune că alegerile anticipate ar trebui să fie ultima variantă, Bolojan a spus la TVR1 în 30 iunie că partidul său nu va bloca întoarcerea la urne dacă negocierile eșuează complet.

Alți liberali însă sunt mai categorici. „Dacă nu mai există posibilitatea reală de a constitui un guvern cu susținere parlamentară autentică, atunci există o singură soluție legitimă: să mergem la alegeri anticipate”, a spus vicepreședintele PNL Alexandru Muraru. „PNL este pregătit.”

Anticipatele sunt în pixul lui Nicușor Dan

Decizia de dizolvare a Parlamentului stă însă pe masa lui Nicușor Dan, președintele fiind singurul care poate decide organizarea de alegeri anticipate. Conform Constituției, „Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.

Practic, legea prevede necesitatea ca încă o variantă de executiv să pice testul votului de încredere pentru ca anticipatele să devină o posibilitate. Totodată, trebuie să treacă 60 de zile de la primul vot din Parlament, adică de la eșecul Guvernului Veștea. Astfel, cel mai devreme, președintele ar putea dizolva Parlamentul la finalul lunii august.

Formularea articolului din Constituție îi permite lui Nicușor Dan și să nu dizolve Parlamentul. Legea fundamentală nu prevede o obligație pentru președinte în cazul în care nu se găsește un consens politic.

Până acum, Nicușor Dan a exclus categoric scenariul anticipatelor. Un considerent important, cu siguranță, pentru șeful statului, ține și de faptul că AUR ar deveni cea mai mare forță din Parlament, probabil detașat. Totuși, pe 30 iunie, după ce partidele „prooccidentale” n-au ajuns la un consens pentru susținerea unui guvern minoritar (fie el condus de Sorin Grindeanu sau Siegfried Mureșan), președintele a deschis cutia pandorei.

„Această posibilitate există, nu suntem încă în calendarul ei, dar eu mi-aş dori să evităm scenariul pentru că nu va aduce, cel puţin uitându-ne la sondaje, nu va aduce schimbări fundamentale de majorităţi, dar ne-am găsi în acelaşi blocaj în care suntem azi”, a afirmat Nicuşor Dan, întrebat pe această temă.

Ar schimba ceva anticipatele?

Președintele a argumentat totuși că anticipatele n-ar schimba nimic. Practic, prin dispariția forțelor suveraniste mici din Parlament, taberele ar rămâne, în principiu, la mărimi similare, de aproximativ o treime fiecare.

Și surse social-democrate susțin același lucru. Deși PSD-iștii consideră că ar putea obține un scor similar cu cel din 2024 dacă își activează aparatul de partid, principalul argument pentru care n-ar susține o astfel de soluție ține de faptul că există riscul ca scrutinul să nu schimbe cu mai nimic aritmetica parlamentară.

Totuși, un astfel de scrutin ar putea inflama animozitățile dintre partide, susțin aceleași surse. Campania electorală e un teritoriu propice pentru întețirea atacurilor politice, iar atmosfera din defuncta Coaliție e deja în flăcări.

Și-a dat seama Nicușor Dan că și-a aruncat asul din mânecă?

Scenariul anticipatelor ar fi unul roz doar pentru doi actori politici din Parlament. AUR și PNL, plasate pe primele două poziții în sondaje. Dar care nu ating împreună nici măcar 40% din totalul aleșilor actuali din legislativ. În rest, cam două treimi ar fi dezavantajate de un astfel de scrutin. Parlamentarii din PACE, UPR sau cei neafiliați n-aveau și nu au în continuare vreo motivație să își piardă mandatele. Pentru SOS România sau POT, partide care de-abia au trecut pragul electoral la ultimele alegeri și care s-au pulverizat în Parlament, un scrutin ar însemna aproape sigur un prim pas către dizolvare.

Pentru PSD și USR, scenariul cel mai bun pare să fie atingerea scorului din 2024, deci un scrutin anticipat ar fi un risc din care n-au ce câștiga.

Încă din start, logic ar fi fost ca Nicușor Dan să defileze cu posibilitatea constituțională de a dizolva Parlamentul. Ar fi putut forța un acord între parlamentarii care nu voiau să-și riște mandatul: fie pentru că perspectiva partidului nu e roz, fie pentru că n-ar mai prinde loc pe listele partidului (precum e situația puciștilor din PNL).

Președintele a exclus din start această idee. Până acum. Poate că Nicușor Dan a înțeles că trebuie să strângă cu ușa partidele pentru a găsi un nou guvern. Totuși, acest joc este unul la risc, pentru că riscă să supere unul dintre aliații neoficiali ai președintelui: PSD.

Scenariul 2: Suspendarea președintelui

Suspendarea președintelui se poate face de către Parlament. E nevoie de votul unei majorități simple de voturi din rândurile deputaților și senatorilor, identic cu o moțiune de cenzură pentru guvern.

AUR a anunțat, tot pe 30 martie, că a pornit demersurile oficiale pentru suspendarea lui Nicușor Dan. Cert este că și partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, care mai are 16 parlamentari, ar susține un astfel de demers. Totuși, de la 106 voturi până la 233, câte ar fi necesar pentru a trece propunerea de suspendare, este cale lungă.

Primul hop ar fi strângerea voturilor necesare pentru depunerea propunerii de suspendare. AUR are nevoie să găsească o treime dintre aleși (155) care și-ar dori startul unui astfel de demers. Această susținere ar putea veni, cel puțin teoretic, din rândurile parlamentarilor aleși pe liste suveraniste.

Totuși, atât PACE, cât și UPR și POT, s-au arătat deschise la negocieri cu propunerile de premier făcute de președintele Nicușor Dan. Mai mult, o parte dintre aceste grupuri s-a arătat deschisă la a susține variante de executiv. Precum cea a unui guvern condus de Adrian Veștea. Deci pare că, momentan, parlamentarii marginali nu sunt nemulțumiți de președinte.

Varianta polului de dreapta aurit

AUR poate însă căuta susținere pentru suspendarea președintelui din încă două părți. Prima variantă, teoretic mai intuitivă, ar fi să convingă polul de dreapta că Nicușor Dan a mers prea departe. AUR ar putea invoca intervenția în interiorul PNL, făcută indirect prin desemnarea peste capul conducerii a lui Adrian Veștea.

Bolojan a exclus însă repetat posibilitatea de a-l suspenda pe președinte. O alianță pentru moțiune cu AUR le-ar anula forțelor de dreapta argumentul că nu colaborează cu „antioccidentali”, așa cum a făcut PSD la moțiune.

Schimbarea la față a PSD

PSD nu este, în totalitate, un partid opus celor din AUR. Poate cel mai elocvent exemplu vine din familia Firea-Pandele. Florentin Pandele, primalul social-democrat al Volunariului, deține postul Metropola TV. Această televiziune găzduiește mai mulți formatori de opinie din zona suveranistă.

Mai mult, televiziunea soțului europarlamentarei PSD Gabriela Firea a găzduit interviuri cu Călin Georgescu, în emisiunea lui Robert Turcescu. Recent, și soția liderului suveranist a apărut la post. Cristela Georgescu i-a oferit primul interviu de la anularea alegerilor lui Mircea Radu, difuzat pe Metropola TV.

După ruptura dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, finalizată cu interzicerea difuzării pe post a liderului suveranist, electoratul georgist s-a organizat rapid pe TikTok. Mai toți au anunțat că schimba canalul pe Metropola TV.

Mai mult, unul dintre cei mai importanți oameni din partid, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a venit în PSD din PRM, partidul fondat de Corneliu Vadim Tudor și care mergea pe o linie ideologică similară cu cea a AUR. Mai mult, fiica lui Vadim, Lidia Vadim Tudor, este parlamentar AUR.

I se trage scaunul lui Grindeanu?

Tot din zona teritoriului, pe umerii lui Grindeanu este și presiunea intrării la guvernare. Primarii și șefii de consiliu județean au nevoie de acces la fondurile centrale, distribuite de guvern. Ieșirea din executiv reprezintă o lovitură importantă pentru social-democrații din teritoriu.

Ideea necesității fondurilor în teritoriu a fost vizibilă și în discursul propunerii PSD pentru ministerul Dezvoltării, Romeo Lungu. Fostul arbitru de fotbal a vorbit în cadrul audierilor despre redeschiderea robinetelor de bani clasice de la guvern către teritoriu, precum programul Anghel Saligny.

Dacă Grindeanu nu va reuși să aducă PSD în guvern, există riscul real ca acesta să fie răsturnat din fruntea partidului. Ar fi un nou eșec, după ce debarcarea lui Ilie Bolojan a fost transformată într-un fiasco fără o rezolvare reală.

Mai mult, surse spun pentru Cotidianul că AUR face presiuni pentru ca PSD să susțină varianta suspendării președintelui. Discuțiile ar putea fi amplificate de prelungirea unei crize politice în care Nicușor Dan nu pare să fie grăbit în a forța o soluție și în acest mod îi ține departe de guvern și bani pe social-democrați.

Simbioza Cotroceni-PSD

Cu atât mai mult, dacă ar începe să joace cartea anticipatelor, președintele ar putea supăra PSD, partidul care pare că ar fi cel mai dezavantajat de un astfel de scrutin. PSD aproape mai mult ca sigur și-ar pierde statutul de prim-partid în Parlament și Grindeanu riscă să fie nevoit să lase șefia social-democraților, mai ales dacă și PNL trece peste formațiunea care acum este prima forță din legislativ.

Jocul la cacealma al președintelui ar putea reprezenta motivul perfect pentru ca Grindeanu să întoarcă armele, pe modelul: îmi pui șefia în pericol, îți pun șefia în pericol. S-ar putea alia cu AUR pentru a porni suspendarea președintelui, cerând la schimb susținere pentru învestire în Parlament a unui guvern minoritar.

Ar îmbuna și vocile care-i suflă în ceafă din PSD: primarii ar fi fericiți de întoarcerea la putere, iar suveraniștii din partid ar putea considera că s-ar apropia iar de valorile electoratului pierdut, de pe vremea lui Dragnea. Iar dacă Nicușor Dan refuză să-l desemneze premier, poate fi atacat prin suspendare tocmai pentru că ar încălca astfel Constituția.

Doar că Sorin Grindeanu și Nicușor Dan par în prezent să coexiste într-o simbioză aproape perfectă.

Scutul antirachetă de la Cotroceni pentru Grindeanu

În prezent, Sorin Grindeanu reprezintă pentru Nicușor Dan o garanție a limitării negocierilor cu AUR. Președintele își dorește în primul rând ca AUR să fie izolat. Aceasta a fost principala linie roșie a președintelui în campanie. Prin ea, a reușit să coaguleze 6 milioane de voturi, în ciuda faptului că a fost un candidat de nișă.

Nicușor Dan încearcă să satisfacă și dorințele PSD tocmai pentru ca aceștia să nu se aproprie de AUR. În schimb, pentru Grindeanu, relația bună cu președintele reprezintă un argument pentru păstrarea șefiei partidului.

Debarcarea lui Grindeanu ar putea coincide cu o apropiere de AUR și, implicit, cu o răcire a relațiilor cu Cotroceniul. Această răcire ar duce, implicit, la mai puțină susținere dinspre Cotroceni și, deci, la un motiv în plus pentru ca PSD să susțină suspendarea lui Nicușor Dan. Deci este în interesul președintelui ca Grindeanu să rămână șeful PSD.

Cursa dintre anticipate și suspendare

Parlamentarii pierduți, fie din PACE, UPR, SOS, POT, fie din puciul intern al PNL, care n-au șanse decât pe hârtie la un nou mandat în legislativ, ar putea susține suspendarea lui Nicușor Dan în cazul în care acesta ar defila cu anticipatele.

Procesul suspendării poate fi făcut relativ rapid. Parlamentarii trebuie să invoce o încălcare a Constituției făcută de Nicușor Dan, iar mai apoi trebuie să consulte CCR. Ulterior, votul din plen vine după o ședință în care Nicușor Dan și-ar putea apăra nevinovăția. În 30 de zile după o eventuală suspendare, se organizează referendum pentru demiterea președintelui.

Teoretic, Nicușor Dan ar putea fi suspendat din funcție înainte ca acesta să poată dizolva Parlamentul. Dacă, în apropierea împlinirii celor 60 de zile de la respingerea lui Veștea, președintele ar defila cu anticipatele, forțele fost suveraniste s-ar putea alia cu PSD pentru a preveni alegerile anticipate.

O cursă contra timp între cele două scenarii pe care și le dorește AUR. Întrebarea este ce e mai aproape de George Simion: partidul sau Palatul Cotroceni.

Citește și: Partitocrație