Dan Radu Ruşanu a demisionat de la conducerea ASF

Preşedintele interimar al ASF, Daniel Dăianu, a declarat, miercuri, la Senat că Dan Radu Ruşanu a demisionat de la șefia ASF.

Dăianu a spus că fost informat de decizia lui Ruşanu în jurul orei 11.00.

Daniel Dăianu a făcut acest anunț la finalul audierilor din Comisia pentru buget-finanțe din Senat. Dăianu a făcut referire și la salariile din ASF.

„Salariile sunt mari, iar intenția noastră este să avem o diminuare a acestor salarii, care să țină cont nu numai de o dimensiune emoțională și care este firească într-o societate răvășită de o criză economică, dar care să țină seama și de date care nu neapărat trebuie să fie puse în relație cu criza economică. În actul normativ se spunea că nu trebuie să depășească un standard, dar nu se spunea neapărat un anume nivel”, a spus Dăianu.

Potrivit acestuia, salariile pot să fie diminuate fără nicio problemă.

„Aceasta este o opțiune personală pe care o declar aici și voi respecta ceea ce spun aici: o scădere cu 30% a salariului meu. Echivalentul meu este de 12.800 euro”, a precizat Dăianu.

Dan Radu Rușanu se află în arest preventiv.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au emis, marţi, mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu.

Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel recursul procurorilor DNA, după ce propunerea acestora de arestare preventivă a lui Ruşanu a fost respinsă, pe 26 februarie, de Tribunalul Bucureşti.

Ruşanu a fost reţinut, pe 25 februarie, în dosarul „Carpatica.

DNA a transmis la acea dată că „din ordonanţa de extindere a urmăririi penale a rezultat că există date şi indicii rezonabile conform cărora, pentru perpetuarea situaţiei de favorizare a SC Carpatica Asig SA şi urmărind impunerea în cadrul consiliului ASF a anumitor persoane, dar şi întărirea propriei puteri decizionale, Ruşanu Radu Dan a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu intereselor sale personale şi de grup”.

Ruşanu ar fi întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 93/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF, precum şi pentru modificarea Legii 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România şi ar fi avizat, în calitate de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16 octombrie 2013 şi publicat în Monitorul Oficial din 18 octombrie 2013.

„Pentru atingerea intereselor personale, Ruşanu Radu Dan, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului A.S.F”, susţin procurorii.

Astfel, cunoscând faptul că Daniel George Tudor, la acea dată vicepreşedintele sectorului de supraveghere a asigurărilor, nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, „a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului A.S.F., experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor”, au precizat procurorii.

O altă prevedere a cărei reglementare a obţinut-o, în cadrul şedinţei de guvern din 16 octombrie 2013, a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivă a preşedintelui ASF, a deciziei de declanşare sau nu a unor controale la societăţile de asigurări, inopinate, „îngrădind astfel atribuţiile vicepreşedinţilor sectoarelor supravegheate, care se presupune că aveau competenţele să decidă oportunitatea instituirii unor astfel de controale”, au mai arătat procurorii.

În acest mod, susţine DNA, Ruşanu a urmărit şi a obţinut foloase necuvenite, prin încălcarea normelor de drept, aducând vătămări, atât instituţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie să funcţioneze, guvernat de principiul transparenţei instituţionale, cât şi lui Tudor Daniel George.