Regatul Unit va rămâne angajat față de apărarea și securitatea Europei și României după Brexit, românii din Marea Britanie „nu ar trebui să fie deloc îngrijorați” în legătură cu situația lor după Brexit, a spus ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, într-un interviu acordat Agerpres cu ocazia scurtei sale vizite în România, unde s-a întâlnit cu omologul Teodor Meleșcanu. Colericul și euroscepticul Johnson a vrut să pară un prieten devotat al românilor, într-o deplasare diplomatică pentru găsirea unor aliați care să compenseze gestionarea haotică a Brexitului de către guvernul de la Londra.
”Am fost primar al Londrei. Când mergi prin Londra, vezi o mulțime de magazine românești, români care lucrează în toate domeniile. Credem că sunt o jumătate de milion de români în Regatul Unit. Am fi nebuni să îi lăsăm să plece înapoi în România. Vrem să îi păstrăm, vrem să ne asigurăm că se simt în siguranță și că drepturile lor sunt protejate”, a spus Johnson.
Numai că, din aceeași calitate de primar al Londrei, Boris Johnson spunea în urmă cu aproape patru ani că guvernul trebuie să limiteze numărul românilor și bulgarilor care vin în Marea Britanie. Atunci, Johnson, care de multe ori face referire la originile sale alogene, a fost una dintre vocile care au alimentat isteria ce a premers deschiderii pieței muncii din Marea Britanie pentru ultimii sosiți în UE – România și Bulgaria, țări supuse unor prelungiri maxime ale restricțiilor în acest domeniu, spre deosebire de Polonia şi Ungaria. ”Susţinem imigrarea oamenilor talentați, însă mă preocupă că imigrația din Bulgaria și România, dacă nu este bine gestionată, va duce la creșterea numărului celor care dorm pe străzi, așa cum am văzut și la aderările anterioare la UE. Este important să vedem ce derogări putem face la actualele acorduri de aderare”, spunea Johnson.
Vorbele frumoase pe care le are acum ministrul de Externe britanic nu sunt doar la adresa României. Ele sunt adresate și cehilor și slovacilor, țări în care Johnson s-a deplasat cu același scop ca și la București – divide et impera. Fostul primar al Londrei face parte dintr-un cabinet care gestionează haotic negocierile de ieșire a Marii Britanii din UE. Londra dorește să se bucure de aceleași beneficii economice, însă fără a mai accepta imigranți intracomunitari, fără a mai cotiza la bugetul UE (implicit și pentru România și alte state estice), fără a se mai supune justiției și legilor europene. Însă argumentele guvernului Theresey May în negocierile cu UE sunt slabe, iar presiunea Bruxelles-ului și mai cu seamă a Parisului și Berlinului este tot mai mare. Este motivul pentru care Johnson caută aliați în interiorul UE, iar vizate sunt țările ai căror cetățeni plecați în Marea Britanie au fost folosiți până acum ca monedă de schimb. Polonia și Ungaria, cu tendințele eurosceptice cunoscute, sunt considerate deja aliați taciți ai Londrei. Acum a sosit rândul României, Cehiei și Slovaciei.
”După Brexit, vrem să protejăm drepturile românilor în Marea Britanie. Să garantăm aceste drepturi. Și să ne asigurăm că sunt garantate de instanțele din Regatul Unit. Însă aceste instanțe vor putea de asemenea să fie atente la jurisprudența, la dreptul Curții Europene de Justiție. Obiectivul nostru este să ne asigurăm că cetățenii români din Regatul Unit se simt în siguranță”, spune Boris Johnson. De fapt, ministrul britanic, adept al unui Brexit dur, nu a fost deloc de acord cu respectarea deciziilor Curții Europene de Justiție, aceasta fiind o concesie recentă a premierului Theresa May. În plus, actualul guvern britanic a demonstrat recent nu numai că nu este dispus să respecte deciziile CEJ, ci nici măcar pe cele ale justiției britanice, expulzând un azilant irakian, împotriva verdictului Înaltei Curți. Pentru a nu mai vorbi despre ordinele de expulzare trimise din greșeală, cum aveau să comunice autoritățile, de Ministerul de Interne pe numele a mii de cetățeni europeni din Marea Britanie.
Comerțul, serviciile, achizițiile de armament sunt ținta principală a Londrei în această perioadă, ministrul de Externe caută să antameze acorduri bilaterale cu actualii parteneri din piata unică, care să intre în vigoare imediat după Brexit. În această încercare, soarta cetățenilor din țările sărace din UE poate fi un fel de monedă de schimb. Parlamentul European ia însă măsuri de siguranță. Pe data de 3 octombrie o rezoluție prin care vor recomanda celor 27 de state membre să nu înceapă negocierile privind un acord comercial cu Marea Britanie post Brexit, din cauza lipsei de progres în discuțiile pentru ”divorț”. Prin urmare, orice joc dublu al statelor mici din UE în raport cu Londra va deveni riscant.
În cele din urmă, Johnson încearcă și prin acest turneu est-european să-și creeze o imagine cât mai bună în partid, în încercarea de a o detrona pe Theresa May și de a prelua guvernarea. Lupta se va duce la Conferința anuală a Partidului Conservator, la începutul lunii octombrie. În tentativa sa de lovitură în partid, Johnson încearcă să ralieze cele mai anti-europene personalități conservatoare. Aceasta este marea miză a lui Boris Johnson, mai puțin românii, cehii și slovacii care muncesc în Regatul Unit.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.