De la strategia neamului la urgența informației publice

De la criza din domeniul sanitar, eludată aproape în totalitate, forțele politice s-au situat dement într-o strategie a neamului, utilă tuturor formelor de fraudă.

Deși s-au alocat fonduri substanțiale, în fapt nelegale, pentru popularizarea tuturor aspectelor legate de epidemie, de parcă s-ar fi înființat entități de presă, nu s-a gândit niciun strateg să propună ca, la intrarea în localități, și în punctele de referință ale acestora, pe tot teritoriul național să fie instalate panouri electronice de informare, în fapt utile pe termen nelimitat.

Nu există asemenea modalitate de comunicare eficientă și punctuală nici pe autostrăzi, drumuri naționale și europene, nici la frontiere.

Nu există panouri de comunicare prin care să fie actualizate permanent informațiile de interes public nici în instituțiile publice, ministere, sedii ale instanțelor de judecată.

Grupul de comunicare strategică pare a comunica doar cu el însuși atâta vreme cât comunicatele de interes general, sau cele privind comunități, sunt în mare parte necunoscute.

Cu uriașele fonduri alocate unor instituții media, chestiunile legate de comunicare și stabilizare a informațiilor medical statistice s-au transformat în aiureală politică și din motive obiective, având în vedere că aceste antene nu au atribute administrative sau științifice.

Nu este deloc greu, în atari condiții, ca, pe fondul unei comunicări total deficitare, problemele generate de epidemie să între aproape exclusiv în sfera delirului.

Un lucru e cert. În toate localitățile României trebuie instalate echipamente electronice pentru informațiile de interes public, pentru a nu mai fi posibilă confuzia între comentariile din media și urgențele incidente comunităților.