Decizie definitivă: Dosarul Revoluției, întors la Parchet

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri ca dosarul Revoluției din decembrie 1989 să se întoarcă la Parchetul Militar.

Decizia Curții Supreme este definitivă.

Procurorii vor fi nevoiți să refacă ancheta.

În mai 2021, un judecător de cameră preliminară de la instanța supremă a decis restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi.

„Restituie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unităţi de parchet. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii pentru procuror, persoanele vătămate, părţile civile, părţile responsabile civilmente şi inculpaţi. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 21 mai 2021”, se arată în decizia instanţei.

În octombrie 2020, acelaşi judecător a decis excluderea mai multor probe din dosar, Parchetul Militar având la dispoziţie un termen de cinci zile pentru a remedia neregularităţile din rechizitoriu şi pentru a comunica instanţei dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.

Astfel, ÎCCJ a admis atunci mai multe cereri şi excepţii invocate în dosarul Revoluţiei atât de către părţi civile, cât şi de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, fiind excluse mai multe probe ca urmare a constatării neregularităţii rechizitoriului întocmit de procurorii militari.

Parchetul a reacţionat miercuri seara după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

În opinia Parchetului, urmărirea penală nu este afectată de motive de nelegalitate, iar dosarul a fost întors la procurori pentru „unele” nereguli în rechizitoriu.

„Încheierea din data de 10.11.2021, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia PICCJ şi a hotărât restituirea dosarului către Secţia Parchetelor Militare pentru refacerea rechizitoriului, a avut în vedere unele aspecte considerate neregularităţi ale rechizitoriului, precum înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mişcare a acţiunii penale), nu s-a reţinut să fie afectată de motive de nelegalitate. Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum şi probele rămase câştigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluţionării dosarului şi refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reţinute de ICCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii”, susţine Parchetul General.

Potrivit Parchetului, procurorii au continuat să studieze jurisprudenţa internaţională în materia infracţiunilor considerate crime împotriva umanităţii.

„În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului (aprilie 2019) şi până în prezent, conducerea PICCJ şi a Secţiei Parchetelor Militare au continuat studiul jurisprudenţei internaţionale actualizate în materia infracţiunilor considerate crime împotriva umanităţii, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate şi pentru a răspunde excepţiilor analizate de către ICCJ în hotărârile sale”, explică Parchetul.