Deciziile luate de autoritățile române în sectorul energetic, sub influența politicului și adesea cu intenția de a câștiga capital electoral, riscă să se transforme într-o povară financiară pe termen lung pentru toți consumatorii. Chiar dacă cei care le-au adoptat vor pleca din funcțiile lor bine remunerate, efectele acestor măsuri vor rămâne resimțite de români mulți ani de acum înainte. Aceste măsuri nu doar că au un impact imediat, dar pot duce și la creșteri semnificative ale prețurilor, o realitate din care nu vor scăpa nici cei mai vulnerabili dintre cetățeni, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Rădăcinile crizei: Legea Energiei și Gazelor din 2020
Un exemplu clar al deciziilor populiste cu consecințe de durată este modificarea legislației energiei și gazelor din 2020. Atunci, a fost adoptată legea care promitea racordarea gratuită la rețelele de gaze naturale, un obiectiv lăudabil pe hârtie, dar care a dus la creșterea tarifelor de transport cu peste 170% și a celor de distribuție cu mai mult de 100%. Modificările legislative s-au dorit să fie o măsură de susținere a consumatorilor, însă în practică, au transferat costurile acestor măsuri asupra populației. Astfel, în loc ca românii să beneficieze de condiții mai bune de furnizare a gazelor naturale, au ajuns să plătească mai mult pentru serviciile respective.
ANRE și refuzul recunoașterii investițiilor: O decizie periculoasă
În acest context, autoritățile naționale, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), au luat recent decizia de a refuza recunoașterea unor investiții realizate de operatorii din sectorul energetic. Motivația oficială a fost aceea că aceste investiții ar duce la creșterea prețurilor. Însă această decizie riscă să creeze un efect invers: în loc ca prețurile să rămână stabilite într-un cadru controlat, operatorii ar putea fi nevoiți să recupereze aceste costuri prin alte mijloace. Aceste acțiuni legale, care vor ajunge în instanță, ar putea duce la o creștere suplimentară a tarifelor, cu dobânzi și alte taxe care să acopere investițiile care nu au fost recunoscute.
Suprataxarea producătorilor de energie: O decizie neconstituțională
Un alt punct de cotitură în politica energetică a României a fost introducerea suprataxării producătorilor de energie electrică prin OUG 27/2022. Această măsură, gândită ca un fond de tranziție energetică, a fost însă declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României pe 7 noiembrie 2024. Conform Curții, această taxă nu respecta principiul echității fiscale și afectează libertatea economică, descurajând producția de energie din surse regenerabile și încălcând principiile fundamentale ale Constituției.
În urma acestei decizii, statul a pierdut o importantă sursă de finanțare, estimându-se că aproximativ 27 miliarde de lei au fost încasate de la producători în ultimii doi ani. Aceste sume, plus dobânzile aferente, ar putea ajunge la aproape 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro). În plus, subvențiile pentru gazele naturale și energia electrică continuă să fie o povară financiară pentru stat, iar 2 miliarde de lei rămân neachitate pentru subvențiile din 2023. La toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la gaze și energie, care face necesară din nou intervenția statului pentru a plăti subvenții suplimentare, ridicând întrebări mari despre cum va reuși statul să acopere aceste cheltuieli în perioada următoare.
Impactul asupra consumatorilor: Cine va plăti prețul
În fața acestor decizii, rămâne o întrebare esențială: cum va face statul față acestor costuri suplimentare, mai ales în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze? Deciziile luate de politicieni nu doar că au afectat echilibrul fiscal al statului, dar au impus noi poveri asupra consumatorilor, care, deși nu sunt responsabili pentru aceste măsuri, se vor regăsi în postura de a plăti pentru erorile trecutului.
Firmele de energie, obligate să suporte aceste taxe și impozite ilegale, probabil vor deschide procese în instanță, iar, în cele din urmă, statul va fi forțat să recupereze aceste costuri de la consumatori prin creșterea prețurilor. Așadar, deși deciziile luate au fost populiste și au avut aparent un impact pozitiv pe termen scurt, efectele lor pe termen lung sunt mult mai costisitoare și riscante.
Ce lecție trebuie învățată
Deciziile populiste din sectorul energetic reprezintă o lecție amară pentru viitor. În loc să fie adoptate măsuri care să protejeze pe termen lung economia și consumatorii, aceste măsuri au avut doar scopul de a câștiga puncte politice. Și, din păcate, aceste decizii vor fi plătite de români pentru mulți ani de acum înainte, prin creșterea tarifelor, subvenții neacoperite și instabilitate economică. Este esențial ca autoritățile să înțeleagă că populismul nu poate fi o soluție viabilă în domenii esențiale precum energia, unde o planificare corectă și responsabilă este necesară pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a economiei și bunăstării cetățenilor.
Energia electrica a fost si este domeniul unde statutul castiga enorm. Factura include zeci de taxe,iar banii nu au dus la noi centrale electrice. Pretul din 2025 se va tripla din importuri.