Declarația miniștrilor de Externe la reuniunea NATO de la București

UPDATE Declarația miniștrilor de externe la reuniunea NATO de la București cuprinde 5 puncte:

• 1. Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia în curs a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a Dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.
• Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.
• Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli.
• Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei.
• Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violență sexuală, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți – inclusiv Belarus – cei care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
• 2. Îl salutăm astăzi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor acelor vieți pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
• Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar.
• În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. În baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.
• Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare.
• Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice.
• 3. Finlanda și Suedia participă astăzi ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternică, iar zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.
• 4. Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice.
• Ne susținem cu fermitate angajamentul față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina.
• 5. NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment.
• Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.
• Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.
• Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și, în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități pregătite pentru luptă.
• Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților.
• Orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât. Suntem împreună, uniți si solidari, și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică.

NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

”Miniştrii de externe din NATO tocmai au încheiat discuţii substanţiale despre războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei şi despre sprijinul nostru pentru Ucraina. Forţele armate ucrainene au făcut progrese semnificative, eliberând teritorii şi respingând forţele ruse. În acelaşi timp, părţi întinse din Ucraina rămân ocupate. (…) Preşedintele (rus Vladimir) Putin foloseşte iarna ca pe o armă pentru a-i forţa pe ucraineni să îngheţe. El încearcă să spargă voinţa curajosului popor ucrainean. Dar întâlnirea noastră de astăzi de la Bucureşti trimite un mesaj puternic privind unitatea NATO şi sprijinul durabil pentru Ucraina”, a spus Jens Stoltenberg.

Oficialul aliat a adăugat că statele NATO vor suplimenta pachetul de asistenţă pentru Ucraina, inclusiv sprijin non-letal format din combustibili şi generatoare electrice care vor ajuta ucrainenii să depăşească consecinţele loviturilor de rachete ruseşti asupra infrastructurii esenţiale din Ucraina.

Ucraina le-a cerut marţi la Bucureşti partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană şi transformatoare pentru a face faţă bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 53 de milioane de dolari şi destinat menţinerii furnizării de energie electrică.

Sprijinul pentru Ucraina este de fapt sprijinul pentru securitatea României, siguranţa cetăţenilor români, a cetăţenilor Uniunii Europene, siguranţa regiunii euroatlantice, a declarat, marţi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul conferinţei de presă comune alături de omologul său american, Antony Blinken.

Vorbind de sprijinul acordat de ţara noastră Ucrainei, şeful diplomaţiei române a spus că „a fost un efort enorm”.

„Cred că acest efort enorm va continua, deoarece cred că va trebui să susţinem Ucraina atât cât este nevoie. Nu am obosit în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina şi vom continua ca până acum, deoarece credem că sprijinul pentru Ucraina este de fapt sprijinul pentru securitatea României, siguranţa cetăţenilor români, siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene, siguranţa regiunii euroatlantice, deoarece războiul împotriva Ucrainei care a fost dezlănţuit de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu e doar un atac la securitatea ţării noastre vecine. Este un atac la siguranţa regiunii, la siguranţa Europei, la siguranţa euroatlantică”, a subliniat Aurescu.

Ţările membre ale NATO vor continua să sprijine Ucraina pe parcursul acestor luni dificile, a declarat marţi ministrul de externe britanic James Cleverly, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică, organizată la Palatul Parlamentului.

”Îl vedem pe Vladimir Putin încercând să folosească livrările de energie ca pe o armă chiar de la începutul acestui conflict”, a spus şeful diplomaţiei britanice, potrivit căruia ruşii ţintesc deliberat infrastructura civilă din Ucraina.

La rândul său, ministrul de externe italian Antonio Tajani a subliniat că ”nu există pace fără justiţie pentru poporul ucrainean”.

”Trebuie să lucrăm pentru pace, dar atât timp cât Ucraina este invadată va fi dificil de stat la masa negocierilor. Acum înfrângerea Ucrainei înseamnă capitulare şi aceasta nu înseamnă pace”, a afirmat el.

Oficialul italian s-a angajat că ţara sa va face posibilul pentru a contribui la refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, reţea avariată grav de loviturile cu rachete ale forţelor ruse în ultimele săptămâni.

Şeful diplomaţiei cehe Jan Lipavsky, a cărui ţară asigură până la finalul acestui an preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, s-a arătat optimist cu privire la convenirea unui pachet de ajutor non-letal pentru Ucraina.

O parte a acestui ajutor (combustibili, echipamente medicale, echipament pentru iarnă) a fost deja livrată prin intermediul pachetului de asistenţă al NATO la care ţările aliate pot contribui.

Lipavsky a adăugat că participanţii la reuniunea ministerială a NATO de la Bucureşti vor aborda şi subiectul refacerii stocurilor de arme din unele state membre în urma livrărilor către Ucraina.

Legat de acest aspect, omologul său lituanian Gabrielius Landsbergis a dat asigurări că ”NATO nu rămâne fără tancuri”.

”Aşadar, dacă extindem lista cu ceea ce este trimis în Ucraina, atunci NATO are şansa de a-şi menţine livrările”, a spus Landsbergis la sosirea la Palatul Parlamentului.

Alături de miniştrii de externe din cele 30 de ţări membre ale NATO, secretarul general al organizaţiei Jens Stoltenberg şi celelalte înalte oficialităţi politice şi militare ale Alianţei, la reuniunea de marţi şi miercuri din capitala României participă miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să devină membre depline ale NATO.

La sesiunile deschise partenerilor din cadrul reuniunii vor participa miniştrii de externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia.