Ministeriala NATO Cum a fost fentată Ungaria la București

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avut marţi la Bucureşti o reuniune cu omologii săi din ţările NATO, în pofida veto-ului Ungariei care împiedică din 2017 Ucraina să participe la reuniunile acestei alianţe, a declarat un purtător de cuvânt al MAE ucrainean, relatează agenţia EFE.

Purtătorul de cuvânt citat, Oleg Nikolenko, a precizat că este vorba despre o reuniune informală paralelă reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO.

”Aşa cum ştiţi, din anul 2017 Ungaria blochează reuniunile Comisiei Ucraina-NATO la nivel superior celui de ambasadori (…) Pentru a depăşi formal veto-ul ungar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a organizat o reuniune separată pentru miniştrii de externe ai NATO şi Ucrainei”, a explicat reprezentantul MAE de la Kiev.

Guvernul de la Budapesta a opus acest veto după ce a acuzat Ucraina că, încălcând drepturile minorităţilor prin adoptarea unei noi legi a educaţiei, nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de NATO.

Ungaria „nu va sacrifica interesele etnicilor maghiari din Transcarpatia pe altarul niciunui joc geopolitic”, iar dacă pentru Ucraina este important să-şi reia cooperarea cu NATO, atunci trebuie să retragă legea educaţiei, a declarat în decembrie 2017 ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.

Ucraina le-a cerut marţi la Bucureşti partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană şi transformatoare pentru a face faţă bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 53 de milioane de dolari şi destinat menţinerii furnizării de energie electrică.

”Ultima dată am spus trei cuvinte: arme, arme, arme. De data aceasta am alte trei cuvinte: mai repede, mai repede şi mai repede”, a indicat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba înaintea unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Avem nevoie de rachete antiaeriene IRIS, Hawk, Patriot şi avem nevoie de transformatoare”, a rezumat Kuleba în faţa presei în timpul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO care a început marţi la Bucureşti.

”Dacă avem transformatoare şi generatoare, ne vom putea restabili alimentarea cu energie. Dacă avem sisteme antiaeriene, ne putem apăra de următoarele lovituri cu rachete ruseşti. Pe scurt: (rachete) Patriot şi transformatoare este ceea ce Ucrainei îi trebuie cel mai mult”, a explicat ministrul ucrainean.

Tot marţi, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina. Ajutorul va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent, menţionează un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

De când a început în februarie agresiunea rusă contra Ucrainei, ajutorul economic şi militar oferit acestei ţări de către SUA a ajuns la circa 32 de miliarde de dolari, din care 145 de milioane au fost destinate reparării, întreţinerii şi consolidării sectorului energetic ucrainean în faţa atacurilor continue ale Rusiei.

Şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto a pledat marţi, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe din NATO de la Bucureşti, pentru depunerea tuturor eforturilor necesare evitării unui conflict armat direct între alianţa militară nord-atlantică şi Rusia, subliniind că o escaladare a ostilităţilor ar putea afecta teritorii din vecinătatea imediată, transmite MTI.

Trebuie să se pună accentul pe pace, luând în considerare şi faptul că se apropie iarna, a menţionat Szijjarto, citat de Ministerul de Externe ungar.

Şeful diplomaţiei ungare a salutat poziţia calmă pe care s-a plasat Polonia în legătură cu racheta căzută mai devreme luna aceasta pe teritoriul său. „Dacă astăzi nu discutăm aici despre evoluţiile dintr-un al treilea război mondial, datorăm acest lucru comportamentului extrem de responsabil al liderilor Poloniei”, a punctat Szijjarto.

Ministrul de externe ungar a avertizat asupra posibilităţii de escaladare a conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, cât timp acesta continuă. Ungaria, ca vecină a Ucrainei, este pe deplin conştientă de posibilele consecinţe, a afirmat Szijjarto, şi de aceea interesul ei este să fie pace. Este clar că escaladarea războiului ar avea impact în primul rând asupra teritoriilor din vecinătatea imediată şi nu asupra unor ţări aflate la mii de kilometri distanţă, a insistat el, salutând declaraţia secretarului general al NATO în sensul că alianţa nu este parte a conflictului şi exprimându-şi speranţa că această situaţie va rămâne neschimbată.

Peter Szijjarto a mai notat că este posibilă o „catastrofă umanitară nemaivăzută” odată cu instalarea iernii şi a amintit că Ungaria a lansat o campanie umanitară fără precedent, preluând peste un milion de refugiaţi de război şi primind copii din Ucraina în circa 1300 de şcoli şi grădiniţe.

Şeful diplomaţiei ungare a subliniat necesitatea evitării tuturor factorilor care ar putea duce la o escaladare a războiului şi a avertizat împotriva tăierii canalelor de comunicare, recunoscând totodată activitatea de mediere a Turciei, a mai consemnat MTI.

Foto Arhivă