Planul PSD, după ce Siegfried Mureșan ar eșua. Ar accepta un premier tehnocrat? Liniile roșii care încurcă

La momentul ultimelor consultări de la Cotroceni, PSD a mers cu variantele de guvern minoritar PSD sau un executiv format în jurul partidului. Nu a apăsat pedala pe un premier tehnocrat, nici nu a verbalizat posibilitatea.

De altfel, decizia de la finalul lunii august, luată într-un Consiliu Politic Național care a avut loc la Sinaia, punea pe tapet numai variante de guvern cu premier de la PSD.

„PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru de la PSD. (…) Evident că îmi asum funcția de prim-ministru, însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea. (…) Ceea ce am stabilit noi astăzi este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern. Iar variantele sunt – fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD”, spunea Sorin Grindeanu la acel moment.

PSD ar accepta un premier tehnocrat

Variantele PSD erau reiterate înainte de consultările de la Cotroceni de liderul senatorilor PSD.

„Partidul Social-Democrat şi-a exprimat foarte clar poziţia pe care o va avea la negocierile de la Cotroceni. PSD va merge cu propunerea Sorin Grindeanu prim-ministru, sau un guvern minoritar PSD, sau guvern în jurul PSD.

(…) Putem, evident, am spus, guvern minoritar cu prim-ministru PSD şi sigur guvern în jurul PSD, în sensul în care primul ministru să vină de la PSD şi în componenţa guvernului să intre şi alte formaţiuni politice”, declara Daniel Zamfir.

Surse politice din PSD spun astăzi, însă, că partidul e dispus să accepte și un premier tehnocrat.

„Dacă ar fi premier tehnocrat cu miniștrii politici, am puteam vota să intrăm și cu miniștrii într-un astfel de guvern”, spun surse din PSD.

Schimbarea de perspectivă vine pe fondul tensiunilor tot mai mari de pe scena politică. Siegfried Mureșan amână discuțiile oficiale cu PSD pentru a cere voturile parlamentarilor social-democrați, în timp ce atât premierul desemnat, cât și lideri din PSD se atacă reciproc.

Nicușor Dan pune presiune: fără anticipate și fără guvern PSD-AUR

Atacurile la adresa partidului său l-au făcut pe Sorin Grindeanu chiar să îi ceară demisia lui Siegfried Mureșan din Parlamentului European. Liderul PSD consideră că premierul desemnat nu dă dovadă că ar vrea să devină premier „cu acte în regulă”.

În tot acest timp rămâne suspansul a ceea ce urmează după eșecul preconizat al lui Siegfried Mureșan la votul din plenul Parlamentului României. Nicușor Dan nu vrea anticipate. A spus-o clar la New York.

„Alegerile anticipate nu fac altceva decât să o prelungească cu patru, cinci, șase luni. Cu tot haosul care decurge din alegeri. Nu cred că asta e bun pentru România în momentul acesta”, a declarat Nicușor Dan, într-un interviu realizat Elena Crângașu, trimisa Cotidianul la New York.

Totodată, președintele nu vrea să audă nici de varianta unui guvern PSD-AUR, în ciuda semnalelor din ambele partide că un astfel de scenariu nu ar fi lăsat la o parte.

„Eu îmi doresc un guvern prooccidental și o majoritate prooccidentală care să susțină un guvern prooccidental. Poate să fie o tehnică de negociere. În orice caz, nu este o direcție în care eu vreau să mergem”, a precizat Nicușor Dan.

Liniile roșii care încurcă

Atât președintele, cât și partidele rămân fără prea multe variante, odată cu trasarea atâtor linii roșii.

Șeful statului nu vrea anticipate și nici un guvern PSD-AUR. PSD și AUR vor să voteze doar un guvern din care fac parte. USR și PNL nu vor să facă parte dintr-un guvern cu PSD. Iar UDMR nu vrea să voteze sau să facă parte dintr-un guvern votat de AUR, SOS România sau celelalte formațiuni politice din Parlament desprinse din partide suveraniste.

Ilie Bolojan a propus în urmă cu aproape două săptămâni varianta unui guvern de tehnocrați. Atât premierul, cât și miniștrii. L-a numit „un guvern de tranziție”. PSD, însă, a respins ideea.

Social-democrații spuneau atunci pe surse că anunțul lui Ilie Bolojan referitor la un guvern tehnocrat „este doar o strategie, o perdea de fum”.

Totodată, sursele politice mai adăugau la acel moment faptul că PSD nu susține un guvern tehnocrat, ci ori unul minoritar PSD, ori un executiv format în jurul PSD.

„Îl putem susține pe Nazare, dar cu miniștri de la PSD”, au mai precizat surse social-democrate.

Diferența era că Alexandru Nazare a fost portretizat, mai degrabă, drept o variantă de premier „independent”, fiind membru PNL în trecut și chiar parlamentar liberal.

PSD a respins și public varianta propusă de Ilie Bolojan, pe care l-a acuzat că avut acest scenariu pe masă la momentul desemnării lui Eugen Tomac și nu i-a dat curs.

„E limpede că Ilie Bolojan nu dorește să instaleze un Guvern și găsește orice prilej să tragă de timp, să nu găsească această soluție democratică pentru instalarea unui Guvern. Nu e opțiune serioasă.

PSD s-a exprimat cât se poate de clar că dorește Guvern politic, fie cu un prim-ministru desemnat din partea PSD sau un alt prim-ministru, dar componența Guvernului să fie una politică în jurul PSD, care are cel mai mare număr de mandate parlamentare”, spunea Daniel Zamfir.

Varianta premierului tehnocrat

Dacă s-ar ajunge la varianta cu care PSD este astăzi de acord, cea a unui premier tehnocrat care să conducă un guvern cu miniștri politici, se pune întrebarea legitimă cine ar susține un astfel de executiv. Social-democrații vor să facă parte din acest guvern. Ceea ce atrage ostilitățile PNL și USR, care au votat rezoluții prin care au stabilit că nu vor mai face echipă cu PSD.

UDMR pare dispus să facă parte din orice formulă de guvernare care nu implică voturi din zona suveranistă. Dar un refuz al PNL și USR de a colabora din nou cu PSD face imposibilă învesitrea unui executiv fără voturi de la SOS România, Uniți pentru România (fost POT), PACE sau chiar AUR.

Rămân, astfel, extrem de puține variante: alegeri anticipate sau un guvern PSD-AUR. Dar, așa cum menționam, sunt liniile roșii ale președintelui. Ori șeful statului va face un compromis și va alege una dintre cele două variante, ori PSD, PNL și USR își vor da mâna pentru formarea unui guvern care să conducă România în mandatul care i-a mai rămas Parlamentului.