Deschiderea conductei Arad-Szeged, văzută ca o „mică declaraţie de independenţă”

La sfârşitul săptămânii trecute o localitate aproape necunoscută din Ungaria, Csanádpalota, a devenit pentru o zi unul dintre cele mai fierbinţi locuri în ceea ce priveşte crearea unei alternative faţă de importurile de gaze ruseşti ale României, scrie Ziarul Financiar.

Conducta Arad-Szeged, proiect cu o lungime de peste 100 de kilometri, a fost inaugurată oficial, deşi discuţiile despre acest proiect durează de circa 10 ani. Mai mult, de aproape două luni de zile conducta este funcţională pentru că Petrom deja importă gaze din altă parte, nu de la ruşi.

La Csanádpalota, conducta la care au lucrat sute de oameni iese la suprafaţă de la o adâncime de circa un metru, iar ţevile portocalii şi robineţii mari se văd preţ de câţiva metri pentru a-şi urma apoi din nou traseul subteran.

Ungaria devine astfel primul vecin de la care România poate lua gaze, în contextul în care până acum mereu la capătul conductei s-a aflat Gazprom, partener destul de capricios care nu o dată a decis să închidă robineţii conductelor în plină iarnă.

„România are acum poarta spre Vest asigurată, în timp ce Ungaria este deja conectată la Austria şi va finaliza anul acesta şi conectarea cu Croaţia. Este o mică declaraţie de independenţă. În realitate, până acum problema noastră nu era gazul rusesc, ci problema era că aveam doar gaz rusesc. La nivel local nu puteai să fii competitiv, nu puteai să forţezi unicul furnzior, dar acum piaţa este una regională prin această conductă. Toate conductele erau până acum de la est la vest, dar ideea este să avem o ţesătură de conducte de la nord la sud”, a spus Sandor Fasimon, suplly and trading vicepresident din cadrul grupului petrolier ungar MOL.

Fasimon nu exclude ca prin această conductă care leagă sistemul naţional de transport al gazelor cu cel din Ungaria şi deci cu pieţele vest-europene să vină şi gaze ruseşti, dar sunt şi alţi furnizori printre care se numără de exemplu Norvegia. „Nu contează de unde vine gazul. În Ungaria de exemplu sunt vreo zece companii care importă gaze din Austria”, a mai explicat reprezentantul MOL.

Fasimon pare însă convins de un lucru. Dacă iarna aceasta ruşii s-ar decide să taie din nou gazul, Arad-Szeged ar putea să alimenteze România.

„Dacă se întrerupe furnizarea, noi avem o capacitate de înmagazinare de 6 miliarde de metri cubi lângă Szeged. Noi am alimentat Serbia şi vom putea alimenta şi România dacă nu mai vin gazele din Rusia”, spune Sandor Fasimon.

Lungimea totală a conductei de interconectare este de 109 km, din care 62 km pe teritoriul României, între punctul de conectare Horia (lângă Arad) şi punctul de frontieră Csanádpalota, iar diametrul său este de 700 milimetri. Investiţia a fost de circa 70 de milioane de euro, având o capacitate de 1,75 miliarde de metri cubi care poate ajunge până la 4,4 miliarde de metri cubi anual. Acest proiect a fost realizat de către Transgaz şi FGSZ Natural Gas Transmission Close Company, compania de transport al gazelor din Ungaria, membră a grupului petrolier MOL.