Despăgubirile pentru foştii deţinuţi politic nu pot fi limitate la 10.000 de euro

Un al 15-lea act normativ al guvernelor conduse de Emil Boc a căzut la Curtea Constituţională. Este vorba de OUG 62/2010, prin care se limita la 10.000 de euro cuantumul despăgubirilor pentru foşti deţinuţi politic.

Despăgubirile pentru foştii deţinuţi politic nu pot fi limitate la 10.000 de euro

Un al 15-lea act normativ al guvernelor conduse de Emil Boc a căzut la Curtea Constituţională. Este vorba de OUG 62/2010, prin care se limita la 10.000 de euro cuantumul despăgubirilor pentru foşti deţinuţi politic.

Un al 15-lea act normativ al guvernelor conduse de Emil Boc a căzut la Curtea Constituţională. Este vorba de OUG 62/2010, prin care se limita la 10.000 de euro cuantumul despăgubirilor pentru foşti deţinuţi politic. Pe de altă parte însă, Curtea a dat dreptate unei excepţii ridicate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi a admis ca fiind neconstituţional principalul articol din Legea 221/2009, cea prin care se obţin despăgubiri.

Una caldă, una rece, la Curtea Constituţională. Judecătorii au admis sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea OUG 62/2010 (prin care se modifica Legea 221/2009), cea care limita la 10.000 de euro despăgubirile pentru foştii deţinuţi politic şi alte categorii persecutate de regimul comunist, între 6 martie 1945 şi 22 decembrie 1989. Statistic, OUG 62/2010 – emisă în celebra şedinţă de guvern din 30 iunie a.c., când s-au adoptat pe şestache mai multe ordonanţe de urgenţă – este al 15 act normativ al guvernelor conduse de Emil Boc care „cade” la Curtea Constituţională.

Statul român vs foştii persecutaţi politic

Nu toţi cei care au suferit în timpul regimului comunist vor avea însă motive de bucurie pentru că au scăpat de această ordonanţă perfidă. Judecătorii Curţii Constituţionale au mai dat o decizie, de această dată diametral opusă. A fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de statul român (prin Ministerul Finanţelor) în procesele prin care foşti persecutaţi politic solicită despăgubiri. De fapt, joi 21 octombrie, pe rolul Curţii Constituţionale au fost nu mai puţin de 243 de dosare venite din procese civile de solicitări de despăgubiri, la care Ministerul Finanţelor a ridicat o obiecţie de neconstituţionalitate, iar în zilele următoare vor mai fi încă peste 1.100 de dosare. Toate vor avea însă aceeaşi soartă, deoarece există începând de joi, 21 octombrie, o decizie cu putere de lucru judecat.

Cine va pierde de pe urma deciziei CCR

Ministerul Finanţelor a ridicat excepţia de neconstituţionalitate privind art. 5 alin.(1) lit. a din Legea nr. 221/2009. Acesta prevede: „Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv, pot solicita instanţei de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama şi de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză, în temeiul Decretului-lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945…”.

Nu ştim la ora actuală în ce proporţie Curtea Constituţională a decis că acest articol este neconstituţional. Concret, care teză sau teze au fost declarate neconstituţionale. Oricum, art. 5 este cel mai important al Legii 221/2009. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, contactat de cotidianul.ro, nu a vrut să precizeze amănunte privind decizia luată. „Deşi în aparenţă cele două decizii par că se anihilează una pe alta, lucrurile nu stau chiar aşa. Veţi vedea când deciziile vor fi publicate în Monitorul Oficial care este situaţia”, atât ne-a spus preşedintele Curţii Constituţionale. Vom reveni cu amănunte.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.